Consiliul Superior al Magistraturii a luat marți în discuție Protocolul adițional numărul 16 la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăților Fundamentale referitor la modalitățile de obținere a unor avize consultative de la CEDO.
Procurorul general Tiberiu NIȚU a susținut că orice instanță din țară, care judecă în ultimă instanță un dosar, poate cere de la CEDO un astfel de aviz, ceea ce înseamnă suspendarea judecării până la primirea răspunsului. Nițu a fost susținut și de alți membri ai CSM.
Cum de la CEDO se primesc răspunsuri și după ani buni de așteptare, poate interveni prescripția, ceea ce înseamnă închiderea dosarelor și salvarea averilor inculpaților de confiscări.
Împotriva propunerii lui NIȚU au fost președinta Înaltei Curți, Livia Stanciu, judecătorii Cristi Dănileț și Alina Ghica și procurorul Oana Schmidt Hăineală, care au avertizat asupra consecințelor suspendării proceselor (crearea unui haos în înfăptuirea actului de Justiție). De asemenea, au atras atenția asupra faptului că în protocol este nominalizată (expresis verbis) doar Înalta Curte ca instanță care poate trimite la CEDO întrebări preliminarii pentru avize consultative.
Dezbaterile au fost furtunoase. Luarea unei decizii a fost amânată.
Dosarul "PONTA, Șova și alții" poate fi un exemplu de amânare a judecării
În cazul în care CSM ar solicita, prin Ministerul Justiției, ca toate instanțele de apel sau de recurs ( tribunale , curți de apel) să trimită la CEDO întrebări prealabile pentru avize consultative, iar legislația ar fi schimbată în acest sens în regim de urgență, atunci ar exista un bombardament de solicitări de avize de la CEDO pentru că până la primirea răspunsului judecarea dosarului se suspendă.
Spre exemplu, avocații lui Victor Ponta – trimis în judecată pentru 19 infracțiuni de corupție – pot trimite o astfel de solicitare la CEDO, iar răspunsul ar putea veni peste câțiva ani buni. Între timp, cel puțin pentru 17 infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată ar interveni prescripția.
Am ales ca exemplu dosarul penal în care este judecat premierul deoarece acesta, încă înainte de trimiterea în judecată, a invocat o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) la o întrebare prealabilă pe Directiva TVA, pusă de o instanță administrativă din Bulgaria. Ponta susținea că este nevinovat si nu poate fi trimis în judecată deoarece așa ar fi decis Curtea de Justiție a UE.
Cu toate aceste susțineri, Ponta a fost trimis în judecată deoarece CJUE nu are competența să se pronunțe pe cazuri concrete, penale.
Acum, acest proiect legislativ, anexă la Convenția Europeană, i-ar putea oferi premierului cârligul pentru a încerca cel puțin tergiversarea judecării.
Reamintim că Justiția română abia a scăpat de suspendarea proceselor prin metoda bombardării Curții Constituționale cu excepții de neconstituționalitate invocate în mai toate procesele penale ( dar și în multe procese civile). Răspunsurile CCR veneau cel mai repede în șase luni pentru o excepție de neconstituționalitate, timp în care judecarea era suspendată. Multe infracțiuni au fost prescrise, autorii scăpând de răspunderea penală.
