Mandatul noului presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, Virgil Andreies, ales joi, a inceput abrupt. Primul comunicat al CSM cu o noua conducere califica drept "inadmisibil" demersul ministrului Justitiei, Catalin Predoiu, de a vorbi despre existenta unor "retele infractionale, transprofesionale, in sistemul judiciar", in conditiile in care acesta nu a sesizat mai intai "organele abilitate". Ministrul este acuzat si ca prin afirmatii generale ar discredita intregul sistem judiciar.
Declaratia incriminata de CSM, facuta la sedinta de bilant pe 2008, este solicitarea expresa a ministrului ca CSM sa declare "razboi fara echivoc fata de toate retelele infractionale, transprofesionale, care paraziteaza sistemul judiciar", chiar daca, dupa cum a precizat el, este vorba despre cazuri izolate. Catalin Predoiu a mentionat cazuri de avocati sau notari, dar s-a referit in mod deosebit la informaticieni ai instantelor, care prin "lucruri dincolo de limita penalului" au manipulat sistemul de impartire aleatorie (la intamplare) a dosarelor catre judecatori. Procedura a fost solicitata de Bruxelles in martie 2005 ca masura anticoruptie legata de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Pana atunci, presedintele de instanta hotara, deseori subiectiv, care judecator va judeca un anumit dosar.
Cu alte cuvinte, daca declaratia ministrului este corecta, CSM se confrunta nu numai cu restantele in materie de reforma, cum ar fi unificarea practicii judiciare (judecatorii sa nu mai dea hotarari diferite in cauze similare), ci trebuie sa reia batalii pe care Romania le-a declarat castigate.
Dar la exact aceeasi sedinta, chiar vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Anton Pandrea, a declarat ca ministrul nu a spus nimic nou. El a explicat ca insusi CSM a atras atentia, inca din 2007, asupra unor cazuri "de interventie uneori chiar brutala in sistemul informatic", inclusiv prin "materiale" trimise procurorului general, Laura Kovesi. Anton Pandrea nu a precizat insa daca "materialele" trimise Parchetului General erau sesizari sau daca Parchetul General urma sa se autosesizeze.
De altfel, critica la adresa CSM fusese si Laura Kovesi: multe controale ale Inspectiei Judiciare sunt indulgente pentru ca, daca magistratii respectivi ar fi exclusi din magistratura, instantele si parchetele respective ar fi intr-o si mai mare criza de personal, criza de care ar fi trebuit sa se ocupe CSM. "Cream un alt tip de vulnerabilitate, care a condus uneori la comportamente nedeontologice si alteori chiar infractionale", a spus ea. Ca Inspectia Judiciara nu e tocmai eficienta remarcase si judecatorul Dan Lupascu. El a constatat, in patru instante, ca din 235 de infractiuni de coruptie pentru care s-au pronuntat condamnari, s-au executat numai o treime din pedepse. Cele mai multe hotarari au fost ba achitari, ba s-a prescris termenul, ba au fost hotarari de inchisoare cu suspendare.
In plus, judecatorul Anton Pandrea a spus la sedinta cu pricina ca exista judecatori care refuza sa aplice hotararile Inaltei Curti pentru unificarea practicii judiciare, fapt pentru care n-ar avea ce sa mai caute in magistratura. In aceasta situatie, in primul discurs dupa alegerea sa ca presedinte, Virgil Andreies a declarat ca CSM ar trebui sa numeasca procurorii-sefi, si nu ministrul de Justitie.
Anul acesta expira prelungirea mandatului pentru seful DNA. In schimb, la conferinta de presa de vineri, Virgil Andreies a minimalizat cu diplomatie avertismentele drastice ale presedintelui Traian Basescu cu privire la cumulul pensiei cu salariul sau acordarea de sporuri magistratilor prin hotarari judecatoresti. Virgil Andreies a spus ca CSM vrea mentinerea pensionarilor in sistem numai acolo unde lipsa de personal este acuta si ca Traian Basescu ar fi condamnat numai exagerarile in materie de salarizare.
Peste cateva saptamani este asteptat un nou raport interimar al Bruxelles-ului. Iar miza unui raspuns pozitiv, inclusiv dupa rapoartele din iulie si septembrie, este recunoasterea tuturor actelor procesuale ale instantelor romanesti in spatiul comunitar.
