Camera Deputaţilor a adoptat ieri, cu 172 de voturi „pentru“ şi unul „împotrivă“, proiectul care aduce modificări Codului Penal prin eliminarea prescripţiei răspunderii penale şi pedepselor în cazul infracţiunilor de omor comise cu intenţie. Proiectul de lege elimină prescripţia pentru răspunderea penală în cazul infracţiunii de omor – comisă cu intenţie (directă sau indirectă) – în varianta simplă şi în formele sale agravate – şi în cazul infracţiunilor intenţionate care au avut ca urmare moartea victimei.
Astfel, o persoană acuzată de crimă poate fi anchetată, judecată şi condamnată indiferent cât timp s-a scurs de la comiterea crimei sau de la sustragerea de la executarea pedepsei.
Noile reglementări mai prevăd şi completarea textelor de lege prvitoare la imprescriptibilitatea infracţiunilor de genocid, contra umanităţii şi de război.
„Este o lege foarte importantă şi această lege face ca, practic, toate infracţiunile de omor să fie imprescriptibile. Inclusiv faptele de omor petrecute în timpul Revoluţiei vor deveni imprescriptibile“, a declarat zilele trecute Daniel Buda, preşedintele Comisiei juridice din Camera Deputatilor.
Legea a fost iniţiată de europarlamentarul Monica Macovei şi de deputatul PDL Sever Voinescu.
„Normele penale trebuie să fie protejeze valorile sociale lezate prin fapta incriminată. Mai mult, normele penale trebuie să aibă o funcţie preventivă accentuată. Dacă infracţiunile care duc la moartea victimei devin imprescriptibile, funcţia de prevenţie a legii este mult mai eficientă. Sub acest aspect, suprimarea vieţii unei singure persoane are aceeaşi gravitate şi trebuie sancţionată cu aceeaşi rigurozitate ca şi crimele comise împotriva unei colectivităţi sau a unui grup“, menţionează iniţiatorii în expunerea de motive a proiectului de lege.
Dosarele care au primit NUP pot fi redeschise
Potrivit documentului, imprescriptibilitatea este prevăzută şi pentru infracţiunile de omor şi cele intenţionate urmate de moartea victimei pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripţie la data intrării în vigoare a reglementării propuse.
„Acesta nu este un caz de retroactivitate. Retroactivitatea este interzisă sub două aspecte: să nu pedepseşti astăzi pe cineva pentru o faptă care nu era infracţiune şi nu era pedepsită la data când a fost comisă şi să nu aplici unei persoane o pedeapsă mai mare decât cea prevăzută de lege la data comiterii infracţiunii. Or, prezentul proiect nu introduce acum infracţiune de omor şi nu măreşte sau agravează pedeapsa pentru omor“, explică expunerea de motive.
Monica Macovei a explicat în ianuarie anul trecut, într-un interviu pentru România Liberă, că dosare închise prin neînceperea urmăririi penale, cum ar fi dosarul lui Ion Iliescu cu privire la Mineriada din 1990 şi cel al Revoluţiei din decembrie 1989, ar putea fi redeschise o dată cu adoptarea acestui proiect de către Parlament.
„Nu contează dacă dosarul e închis sau deschis, contează doar să nu fi trecut termenul de prescripţie, în momentul în care intră în vigoare legea“, a explicat europarlamentarul PDL.
Potrivit legislaţiei aflate în vigoare înainte de adoptarea acestui proiect, o persoană acuzată de omor nu mai putea fi condamnată după expirarea perioadei de prescripţie, de 15 ani sau de maximum 22 de ani şi jumătate, în funcţie de cercetările efectuate.
Prin unda verde dată acestei legi, România intră în rândul unor ţări europene precum Marea Britanie, Suedia, Germania, Austria, Finlanda, Danemarca, Irlanda, Olanda, Italia, Cehia, Malta, Cipru, Estonia, în care infracţiunea de omor este imprescriptibilă. Şi în afara Europei există ţări cu sisteme democratice consolidate în care infracţiunea de omor nu se prescrie, exemple fiind Statele Unite ale Americii, unde în niciunul dintre state omorul nu este prescriptibil, precum şi Canada sau Japonia.
Camera Deputaţilor este for decizional la acest proiect de lege. Dacă în termen de trei zile legea nu este atacată la Curtea Constituţională, va fi trimisă spre promulgare Preşedintelui României.
