1.5 C
București
duminică, 17 noiembrie 2024
AcasăSpecialClopotelul suna in cort

Clopotelul suna in cort

Noul an scolar debuteaza, ca si altadata, cu stangul. Peste 40% din unitatile scolare nu au primit aviz sanitar de functionare, iar din banii alocati de Guvern pentru reabilitari s-au cheltuit doar 18%. Pentru unii elevi, clopotelul va rasuna in corturi, in sala vreunei Case de casatorii sau in cea a Caminului cultural. Situatia este cu atat mai de neinteles cu cat anul acesta chiar au existat bani, Guvernul alocand 1,5 miliarde de lei pentru reabilitarea scolilor, din care unele judete nu au cheltuit nici un leu. Treziti la realitate doar de apropierea inceperii anului scolar, principalii actori politici se invinovatesc reciproc: premierul acuza administratia locala, in frunte cu primarii, acestia dau vina pe Guvern, clamand birocratia excesiva si politizarea.
Noul an scolar mai debuteaza si sub auspiciile incertitudinii si improvizatiei. Inlocuirea dintr-o semnatura a testelor nationale cu tezele cu subiect unic, generalizarea invatamantului la zece ani, obligativitatea inceperii scolii la 6 ani au creat nemultumiri si contestatii. Faptul ca Legea invatamantului va intra in circa o luna in Parlament si ca probabil i se vor contrapune modificari venite din partea Comisiei prezidentiale arunca un semn serios de intrebare asupra durabilitatii masurilor luate de Ministrul Educatiei.
In contrast cu problemele sistemului public de invatamant, cel privat ofera conditii pe masura banilor pe care parintii trebuie sa-i scoata din buzunar. Dotarile ultramoderne, "optionalele" si personalul amabil si calificat ajung la preturi care nu sunt la indemana oricui, mai ales ca ele cresc de la an la an.

Noul an scolar debuteaza, ca mai intotdeauna, cu stangul, deosebirea fiind ca de data aceasta, in afara de obisnuitele probleme – scoli fara aviz sanitar, elevi care invata in corturi sau rulote, scaderea dramatica a nivelului de pregatire –, se adauga o serie de schimbari ale sistemului si o politizare pe masura lipsei de substanta a acestora. Noul an scolar va sta sub semnul improvizatiei si incertitudinii.

Ministrul educatiei, Cristian Adomnitei, va sustine in mesajul de deschidere a anului scolar ca "adevaratul pact pentru educatie va fi posibil doar in conditiile in care toata lumea va intelege necesitatea depolitizarii invatamantului". Declaratia ministrului vine la doar doua zile dupa ce presedintele Basescu l-a etichetat drept "corigent" si i-a recomandat sa-si ia niste consilieri profesionisti. De fapt, mai toate partidele clameaza necesitatea unui asemenea pact, in timp ce se acuza reciproc de distrugerea sistemului.
Realitatea arata ca peste 40% din unitatile de invatamant nu au avize sanitare, situatie care nu difera mult de cea din anii anteriori. Cu deosebirea ca anul aceasta au fost bani. Premierul sustine ca primarii si autoritatile locale sunt vinovati de necheltuirea banilor, in timp ce PD acuza Guvernul de intarzieri in distribuirea fondurilor si de directionarea politica a acestora. Inceputul de an scolar se dovedeste, ca de fiecare data, si un bun prilej de campanie, politicienii inghesuindu-se la deschiderea anului si cerand procente cat mai mari din PIB pentru educatie.

Schimbari de cel mult un an
Luna trecuta, printr-un ordin al ministrului, s-a modificat modalitatea de admitere in liceu, prin eliminarea testelor nationale si inlocuirea lor cu 18 teze cu subiect unic. Contestate de parinti, sindicate, profesorii liceelor de elita si specialisti, tezele unice au fost introduse din cauza generalizarii invatamantului obligatoriu la zece ani. Alte schimbari sunt includerea grupei pregatitoare in invatamantul obligatoriu si inscrierea copiilor de la sase ani la scoala. Toate aceste prevederi vor fi cuprinse in setul de legi ale invatamantului care ar putea ajunge in Parlament in maximum o luna. Acolo vor fi probabil modificate, cu atat mai mult cu cat se vor confrunta cu propunerile legislative la care lucreaza si Comisia prezidentiala. De aceea, este de prevazut ca modificarile vor fi valabile doar pentru anul scolar care incepe azi.

Cu banca in strada
Anul acesta, s-ar putea ca multe imobile sa fie retrocedate si prescolarii, elevii si profesorii sa ajunga in strada din simplul motiv ca ministerul ignora in continuare chestiunea unor noi locasuri de invatamant. Vestea ca peste un sfert din scoli si gradinite si peste 70% din taberele scolare vor trebui retrocedate nu dateaza de ieri, de azi. Inca din 2005, Ministerul Educatiei se afla implicat in procese pe care le pierdea pe banda rulanta. Pana in 2006, au fost revendicate aproximativ 4.000 de unitati din cele 23.000 existente in toata tara. Acestora li se mai adauga inca aproximativ 850 de cladiri in curs de retrocedare. In Bucuresti, 70 din cele 480 de scoli si gradinite au fost sau sunt in curs de retrocedare, iar in Sibiu anul acesta vor fi evacuate patru licee, unde invata aproape 4.000 de elevi, printre care si cei de la "Andrei saguna". Inspectoratele scolare au solicitat in total peste 700 milioane de lei pe care sa-i investeasca in 387 de cladiri noi. Au solicitat, dar nu i-au primit, asa cum nu i-au primit nici anii trecuti. Acesta este motivul pentru care nu se mai gasesc locuri in gradinite, iar multi elevi risca sa nu incheie anul scolar in bancile in care l-au inceput.

Scoala in cort

Elevii din comuna hunedoreana soimus vor incepe anul scolar intr-un cort amplasat in centrul localitatii. "La iarna, o sa-l capitonam cu vata de sticla, doua clase vor invata la Caminul Cultural, iar pe copiii de gradinita ii ducem la Casa Casatoriilor", spune primarul Laurentiu Nistor. Cladirea scolii a fost retrocedata in luna mai fostilor proprietari, dar Ministerul Educatiei nu a alocat nici un leu pentru construirea unei noi cladiri. In scoala invata circa 250 de elevi, printre care si 20 de copii de gradinita.

 

Public vs privat

Chemat sa dea socoteala in fata Parlamentului, ministrul Educatiei a recunoscut ca aproximativ 10.000 de unitati scolare din totalul de 24.000 din intreaga tara nu au autorizatie sanitara. Motivele: lipsa apei potabile si a grupurilor sanitare. Situatia nu e nici mai buna, nici mai proasta ca in anii precedenti, doar ca acum au fost mult mai multi bani. Guvernul a alocat peste 1,5 miliarde de lei pentru reabilitarea scolilor, dar din acestia s-au cheltuit doar aproximativ 18% la nivel national. In topul judetelor care au ignorat banii guvernamentali se situeaza Mehedintiul, care nu a cheltuit nici un leu, urmat de Calarasi, cu doar 2,6%, si de Sibiu, cu 3,16%. Nici chiar in Capitala lucrurile nu stau mult mai bine, aici s-au cheltuit doar 6,92% din banii alocati, lucru care se vede in faptul ca cel putin 30 de scoli nu vor primi autorizatii. In timp ce in unele locuri banii raman necheltuiti, in altele sunt pur si simplu aruncati pe fereastra. scoala din chirpici din comuna ieseana Golaesti a primit dotari europene de 30.000 de euro, asta desi mai are putin si se prabuseste.
In contrast cu aceste situatii sunt scolile ultramoderne, cu termopane, jandarmi la poarta si laboratoare bine utilate, in care elevii au laptopuri si mobile. Ele se afla in general in marile orase, unde nivelul de trai si interesul autoritatilor sunt mai ridicate. Dar cel mai mare contrast il ofera scolile si gradinitele particulare. Aici tarifele sar binisor de 400 euro pe luna si, daca parintii sunt dornici de "optionale", adica o limba straina, un dans modern sau lectii de desen, mai scot din buzunar inca vreo 150 euro. Din cauza lipsei acute de locuri in gradinite, a nivelului slab de pregatire din scoli in absenta unei reale concurente, preturile sar de la an la an cu cel putin 100 euro. Anul acesta, de exemplu, programul de 6 ore la o gradinita particulara costa 300 euro, iar cel de cinci ore la un after-school, in care intra masa de prinz si lectiile, este taxat cu 250 euro. Pe de alta parte, nu de putine ori gradinitele, scolile sau after-school-urile private nu-si justifica preturile exorbitante, dar sunt totusi la ani lumina de ceea ce poate oferi sistemul public. Nu e vorba doar de dotarile ultramoderne, ci si de faptul ca parintele poate ridica pretentii asupra modului in care profesorul lucreaza cu copilul, asupra competentei acestuia. Ceea ce in sistemul public este aproape exclus.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă