USL, FIDESZ, partidul de dreapta aflat la guvernare în Ungaria, şi Jobbik, extremiştii care au strâns aproape 17 la sută la alegerile parlamentare din 2010, sunt formaţiunile cele mai avantajate de războiul declaraţiilor dintre Bucureşti şi Budapesta.
Premierul ungar a vorbit la sfârşitul săptămânii trecute despre „o situaţie nouă” în ceea ce priveşte „cauza maghiară”, avertizând că întregul continent trebuie să fie atent „ca nu cumva aici, în Europa Centrală, să intervină brusc o întorsătură în direcţia ostilităţilor naţionale”.
Nemulţumirile guvernului ungar despre care au vorbit ultimele zile mai mulţi lideri de la Budapesta, în frunte cu premierul Victor Orban, ţin de deciziile recente ale noii puteri de la Bucureşti: promisiunea USL de desfiinţare a liniei de învă-ţământ în limba maghiară de la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş şi promovarea votului uninominal, printr-o lege care a trecut deja de Senat şi care va duce la subreprezentarea comunităţii maghiare.
Schimbarea strategiei României faţă de maghiarii din Transilvania ar putea pune punct reconcilierii româno-ungare din ultimii ani, sugerează Nemeth Zsolt, secretar de stat la Ministerul de Externe de la Budapesta.
Diplomatul ungar consideră că succesul relaţiilor bilaterale s-a bazat pe „respectarea drepturilor fundamentale ale omului şi respectarea drepturilor dobândite ale maghiarilor din Transilvania”, lăsând să se înţeleagă că între România şi Ungaria lucrurile vor deveni mai complicate.
USL şi cartea naţionalismului
Întotdeauna în perioadele guvernărilor PSD relaţiile cu Ungaria sunt mai reci, iar drepturile maghiarilor sunt puse sub semnul întrebării.
Spre deosebire de socialiştii şi liberalii europeni, care militează pentru lărgirea drepturilor celor aflaţi în minoritate, cei români mizează mai degrabă pe naţionalism decât pe toleranţă. Victor Ponta a fost cel mai înverşunat detractor al liniilor de învăţământ în limba maghiară, iar Crin Antonescu nu s-a sfiit să le descrie delegaţilor PNL şi PSD la cele două congrese comune de luna trecută crezul său naţionalist: „Vă chem, prieteni din dreapta şi stânga, să avem curajul de a fi împreună şi fără teamă naţionalişti. Vreau să fim naţionalişti!” şi „Suntem naţionalişti pentru că vrem să fim o naţiune puternică”. În acest punct, Crin Antonescu se întâlneşte cu premierul ungar, Victor Orban, care, la rândul său, mizează pe o naţiune puternică şi pe un stat puternic, iar inovaţiile sale legislative în acest sens au ţinut capul de afiş la Bruxelles aproape un an de zile: noua Constituţie, o lege care le cere jurnaliştilor „o acoperire echilibrată a evenimentelor”, legea cetăţeniei, prin care Guvernul Orban acordă cetă-ţenie ungară tuturor urmaşilor celor născuţi în defunctul Imperiu Austro-Ungar, şi legea electorală, care le-ar putea permite şi noilor cetăţeni din afara graniţelor să voteze.
Ambasadorul maghiar convocat la MAE
Oficializarea nemulţumirilor Budapestei faţă de măsurile, deciziile şi declaraţiile USL a avut loc abia după ce ambasadorul Ungariei la Bucureşti a fost convocat pentru explicaţii la Ministerul român de Externe. La discuţii s-a prezentat însă numărul doi din ambasadă, Adam Balsz, semn că Budapesta se consideră ofensată de poziţia adoptată de Bucureşti şi că nu poate lua în seamă reproşurile primite nici în ceea ce priveşte criticile oficialilor ungari, nici referitor la ideea Parlamentului Ungariei de a reorganiza în Transilvania reînhumarea scriitorului maghiar Josef Nyiro, născut la Odorheiu Secuiesc, un militant pentru refacerea Ungariei Mari, mort la Madrid în 1953.
Reînhumarea ar trebui să aibă loc duminică, 27 mai, cu ocazia sărbătorii catolice a Rusaliilor, iar Guvernul român se teme de noi discursuri provocatoare, mai ales în contextul în care liderii de la Budapesta, în frunte cu Victor Orban, le cer maghiarilor din România unitate pentru că, „în situaţia actuală, deasupra concurenţei se situează colaborarea, ideea imperativă a convergenţei”.
Relaţiile româno-maghiare se tensionează adesea artificial înaintea alegerilor generale din România sau Ungaria, fiindcă, deşi cele două ţări sunt în NATO şi UE, rivalităţile persistă, iar temerile sunt accentuate intenţionat de politicienii din cele două ţări.
Experimentele naţionaliste încep la nivelul liderilor politici care vorbesc la Budapesta despre asimilarea maghiarilor şi la Bucureşti despre pericolul maghiar în Ardeal. USL speră să câştige voturile naţionaliştilor din Transilvania, în vreme ce FIDSEZ mizează în continuare pe electoratul naţionalist şi, eventual, pe comunitatea din România.
