Tribunalul București, prin judecătorul de camera preliminară, a înlăturat probe din dosarul de corupție în care a fost trimis în judecată primarul Craiovei, Olguța Lia Vasilescu. A fost greșeala procurorului DNA, care nu ar fi respectat procedurile când a administrat probele sau a fost greșeala judecătorului de camera preliminară când a evaluat legalitatea administrării probelor? Pentru a da un posibil răspuns vom analiza categoriile de probe eliminate. Magistraţii au identificat o interceptare ambientală care ar fi fost obţinută nelegal, dar şi alte probleme de procedură.
Sunt interceptările legale?
Judecătorul de cameră preliminară a eliminat o interceptare ambientală din dosarului Olguței Vasilescu. Potrivit noile reglementări legale, o interceptare poate fi considerată nelegală dacă a fost făcută de instituții ale statului care nu au atribuții în cercetarea penală, cum ar fi SRI, spre exemplu. Însă, Serviciul Român de Informații nu a făcut înregistrări în acest dosar. Toate actele procedurale au fost făcute de funcționari cu atribuții în a face anchete penale.
Surse apropiate instanței spun că în dosar nu s-au făcut înregistrări fără mandat de la judecător. Unele înregistrări au fost făcute de denunțători, dar astfel de probe sunt acceptate de instanțe. Există deja practică în acest sens. Ne aducem aminte de înregistrările făcute de membrii familiei lui Bercea Mondialu’ (Sandu Anghel) în baza cărora Mircea Băsescu a ajuns în fața instanței și a fost condamnat.
Citește și: Exclusiv Rl: Probele din dosarul Olguței Vasilescu, respinse de judecători
În dosar există, însă, și o interceptare ambientală dintre protagoniștii Ion Vlăsceanu și Ionuț Pârvulescu, care a fost eliminată de judecătorul de camera preliminară pentru că “a fost obținută nelegal”. Se poate presupune că a fost făcută de unul dintre denunțători. Rămâne, deocamdată, un mister motivul pentru care judecătorul a eliminat înregistrarea.
A existat ordonanță de delegare a polițiștilor pentru a audia?
Judecătorul de camera preliminară a exclus “actele de urmărire penală efectuate de ofiţerii de poliţie judiciară fără a avea delegarea procurorului de caz şi anume: declaraţiile martorilor Selavartea Constantin, Vlăsceanu Ion, Miereanu Gabriela şi denunţul (declaraţie) formulat de Pârvulescu Ionuţ Cosmin”. De ce?
Sursele României libere spun că la dosar ar exista o delegare a polițiștilor judiciariști pentru a face audierile “dar este făcută la modul general, fără nominalizare, având în vedere că polițiștii fac parte din corpul de judiciariști ai DNA cu competențe în urmărirea penală, așa cum prevede și o decizie a CCR”.
Totuși, “hiper-gramatica” procedurii ar impune ca procurorul să facă delegații nominale pentru fiecare polițist ca să audieze martorii din dosar, spun specialiștii consultați de RL.
Nu i s-a respectat Olguței Vasilescu dreptul la apărare?
Judecătorul precizează în încheiere că a admis excepțiile ridicate de Olguța Vasilescu și “constată nulitatea relativă a actelor de urmărire penală privind pe inculpata Olguța Vasilescu, prin încălcarea dreptului acesteia la apărare”.
Din ce știm de pe parcursul urmăririi penale, Olguța Vasilescu s-a apărat până și în mediul virtual, atrăgând cenzura DNA. Însă, solicitarea DNA de a i se restrânge drepturile Olguței Vasilescu de a se apăra în public au fost respinse de instanță, așa că se presupune că primărița a avut dreptul la apărare.
„Neregularități” privind alți inculpați
Judecătorul de camera preliminară susține că în privința inculpaților Radu Cosmin Preda și Daniela Popescu procurorul DNA nu a stabilit regulamentar obiectul și limitele judecății. În absenața motivării deciziei (nu a fost încă redactată), chiar nu se poate ghici ce a vrut să spună judecătorul. În procedură, se prevede că “neregularitatea actului de sesizare a instanței în ceea ce privește stabilirea obiectului și limitelor judecății cu referire la inculpații” se poate remedia de procuror în termen de cinci zile.
Totuși, cine a greșit? A greșit procurorul DNA sau judecătorul de camera preliminară? Se poate pune diagnosticul numai dacă se face publică motivarea judecătorului, spun specialiștii.
Ce urmează
DNA are trei posibilități : să completeze neregularitățile cerute de judecător și să accepte eliminarea unor probe; să ceară dosarul pentru a completa cercetările sau să conteste la Curtea de Apel București decizia judecătorului de la Tribunal.
Ce conține dosarul în care a fost trimisă în judecată Olguța Vasilescu
În martie 2016, primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, a fost acuzată de luare de mită, spălare de bani și folosirea autorității sau influenței în scopul obținerii de bani. Alături de ea, au mai fost acuzați administratorul public al Craiovei, Radu Cosmin Preda, și Elena Daniela Popescu, reprezentanta unei organizații neguvernamentale.
Conform procurorilor DNA, în timpul campaniei electorale din 2012, mai mulți oameni de afaceri ar fi fost obligați de Lia Olguța Vasilescu, care era vicepreședinte PSD Dolj, să-i sponsorizeze campania. Procurorii au estimat că Lia Olguța Vasilescu a primit „donații” în valoare de 135.907 euro, sub forma unor materiale electorale, dar și pentru organizarea unor spectacole prin asociația neguvernamentală reprezentată de Daniela Popescu. Cu o parte din bani a reabilitat fațade de clădiri din municipiul Craiova, câștigând, astfel, voturi, susține DNA.
Dosarul a fost instrumentat de procurorul Claudia Roşu şi confirmat de adjunctul Secţiei I DNA, Dănuţ Volintiru. Judecătorul de cameră preliminară a fost Ioana Cleopatra Șipoteanu, al cărui nume a apărut în dosarul de corupție al judecătoarelor Viorica Dinu și Antoanela Costache de la Tribunalul București. Însă, judecătorul Șipoteanu nu a fost inculpat în dosar.
„M-am așteptat la această decizie a instanței. Oricum, hotărâsem cu avocatul meu să ne adresăm în regim de urgență la CEDO, în cazul unei decizii nefavorabile. Este inadmisibil cum mi-au fost încălcate toate drepturile în acest dosar, care a fost o farsă judiciară încă de la început. Judecătorul a fost corect și a judecat totul conform legii” a declarat Lia Olguța Vasilescu.
