După promulgarea de către președintele Klaus Iohannis a legii antilegionare, în spațiul public a avut loc o dezbatere în care au apărut multe interpretări eronate ale noii legi. În esență, actul normativ aduce numai trei modificări față de vechea lege.
Actualizarea legii care interzice propaganda extremistă, prin referirile pe care le face în mod expres pentru mișcarea legionară, a stârnit un val de proteste în spațiul public. În fapt, forma actuală a legii aduce numai trei noutăți: în lege apar definirea expresă a Holocaustului din România, nu numai cel făcut de statul german şi aliaţii săi, precizare necesară din cauza fenomenului negaționist autohton, includerea simbolurilor legionare (drapelurile, emblemele, insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut) și ideologiei legionare în subramura fascismului și interzicerea cultului persoanelor condamnate pentru crime de război, cum ar fi mareşalul Ion Antonescu.
Astfel, mișcarea legionară și simbolurile ei sunt interzise a fi promovate pe spaţiul public pentru că sunt legate de existenţa unui partid politic de extremă dreapta, de tip fascist, care a funcţionat în România în acea perioadă.
„Prin holocaust pe teritoriul României se înţelege persecuţia sistematică şi anihilarea evreilor şi a rromilor, sprijinită de autorităţile şi instituţiile statului român în teritoriile administrate de acestea în perioada 1940-1944. Prin Mişcarea Legionară se înţelege o organizaţie fascistă din România care a activat în perioada 1927-1941 sub denumirile de «Legiunea Arhanghelului Mihail», «Garda de Fier» şi «Partidul Totul pentru Ţară»”, se arată în noua lege antilegionară.
E o diferență între Tratatul religiilor și articolul despre biruința legionară
Întrebat cum putem interpreta legea, atunci când aducem în discuție intelectualii interbelici, cercetătorul Institutului pentru Studierea Holocaustului, „Elie Wiesel“, Alexandru Climescu a făcut câteva precizări, plecând de la un caz concret, cel al lui Mihail Neamțu, care, acum câțiva ani, a recitat public o poezie a lui Radu Gyr. ‘’Neamțu a recitat o poezie din Radu Gyr. Nu intră sub incidența legii, întrucât poezia nu conține mesaje rasiste sau antisemite și nu cade sub incidența art. 2, lit a din lege. Însă a-l glorifica pe Radu Gyr ridică semne serioase de întrebare. Legal, pentru că a fost condamnat pentru crime de război. Etic, politic pentru că a fost comandant al Mișcării Legionare”, a explicat Climescu.
Acesta a precizat că trebuie făcută o diferență între opera științifică a unei persoane și angajamentul său civic și politic. „E o diferență în a spune că Mircea Eliade a fost un mare istoric al religiilor și a spune că Mircea Eliade e un model de conduită civică și politică. E o diferență între a lăuda „Tratatul de istorie a religiilor’’ și a lăuda articolul său „De ce cred în biruința legionară’’. E o diferență între a aprecia opera lui Mircea Vulcănescu și a aprecia activitatea sa politică, pentru că în calitatea de membru al Guvernului Antonescu, conform stenogramelor, susținea ideea muncii forțate a evreilor și dădea ca exemplu pozitiv lagărele de muncă forțată din Germania nazistă’’, a declarat pentru RL Alexandru Climescu.
Istoricul și membrul CNSAS, Adrian Cioflâncă apreciază noua lege și spune că va fixa norme publice care fac inacceptabile negarea Holocaustului și proslăvirea fasciștilor. ‘’Ordonanța 31/2002 trebuia modificată și îmbunătățită, pe baza experienței acumulate în cei peste zece de ani de aplicare (sau neaplicare). Doar nu facem legi care să nu fie respectate, nu-i așa? De altfel, Ordonanța 31 nu era proastă nici în forma inițială, doar că a fost aplicată prea puțin din cauza lipsei voinței judiciare. Pe de altă parte, o lege de acest fel nu are doar scop punitiv. Ea fixează norme publice, care fac inacceptabile negarea Holocaustului și proslăvirea fasciștilor. Măcar la nivelul autorităților centrale și locale aceste norme au fost respectate în mare parte. În plus, ordonanța, devenită lege acum cu modificări și precizări binevenite, are efecte disuasive, mai ales în mainstream. Dacă în anii ’90 asistam la expunerea deșucheată a simpatiilor față de Antonescu și legionari inclusiv la nivel politic și în instituții culturale, lucrurile s-au schimbat destul de mult în anii 2000 și Ordonanța 31 a avut rolul ei’’, a conchis Cioflâncă.
» Mișcarea legionară și simbolurile ei sunt interzise a fi promovate pe spaţiul public pentru că sunt legate de existenţa unui partid politic de extremă dreapta, de tip fascist, care a funcţionat în România în acea perioadă.
