Statul român a fost obligat să plătească peste 1,1 milioane de euro şi 10.000 de franci elveţieni unor condamnaţi, ca despăgubiri pentru condiţiile din închisori, informează Mediafax.
Astfel, statul român a fost condamnat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), până în mai 2015, în 139 de cazuri vizând condiţiile din penitenciare şi a fost obligat la plata unor despăgubiri în cuantum de 1,1 milioane de euro şi 10.000 de franci elveţieni, se arată în nota de fundamentare a unui proiect al MJ pentru investiţii la Penitenciarul Giurgiu.
Citește și: CEDO condamnă România pentru condiţiile din penitenciare
În 2011, România a fost condamnată în 19 cazuri pentru condiţiile din închisori, faţă de 33 înainte de 2011, şi a fost obligată la plata unor daune de 278.615 de euro, comparativ cu suma de 239.830 de euro şi 10.000 de franci elveţieni înainte de 2011.
Conform documentului citat, în 2012, împotriva statului român au fost pronunţate10 hotărâri, prin care s-au acordat despăgubiri de 119.950 de euro, în 2013 au fost 32 de hotărâri, însumând 221.819 de euro. De asemenea, în 2014, România a fost condamnată în 29 de cazuri vizând condiţiile din penitenciare şi a fost obligată să plătească 196.400 de euro, iar până în mai 2015, în 16 cazuri, însumând 85.540 de euro.
În acest context, Ministerul Justiţiei (MJ) a lansat în dezbatere publică proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții “R 113 – Penitenciar Giurgiu”, în vederea continuării şi finalizării investiţiilor demarate în cadrul unităţii de detenţie.
Conform anexei proiectului, valoarea totală a investiţiei este de 80.449.110 de lei, iar durata de realizare este de 36 de luni. Banii ar fi necesari pentru realizarea a 10 obiective rămase de executat, printre care se numără şi transformarea popotei Penitenciarului Giurgiu în pavilion de detenţie cu o capacitate de 168 de locuri de cazare, transformarea sălii de festivităţi în pavilion de detenţie cu 32 de locuri de cazare, realizarea unui poligon de tragere în subsolul pavilionului administrativ, sistem integrat de securitate, drumuri şi platforme, amenajări exterioare incintă detenţie regim deschis, racord apă – canal, reţele electrice exterioare
Conform articolului 2 al proiectului de Hotărâre de Guvern „finanţarea obiectivului de investiţii se va asigura în limita sumelor aprobate cu această destinaţie, anual, prin bugetul de venituri şi cheltuieli al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor”.
„Capacitatea de cazare a sistemului penitenciar se limitează la un număr de 18.973 locuri de cazare, în situaţia asigurării unei suprafeţe aferentă unei persoane private de libertate pentru cazarea în comun de 4 m2 şi 9 m2 pentru cazarea individuală, conform recomandărilor Comitetului European pentru Prevenirea Torturii (CPT) şi Ordinului ministrului justiţiei nr. 433/2010. Astfel, raportat la un efectivul de 29.940 deţinuţi, existent la data de 10 martie 2015, rezultă un deficit de 10.967 de locuri, acesta reprezentând un prim argument în vederea atingerii obiectivului propus. Infrastructura sistemului penitenciar dezvoltată înainte de 1989 nu corespunde standardelor prevăzute de Consiliul Europei. Aducerea sistemului penitenciar românesc la aceste standarde implică un proces de durata realizat cu costuri semnificative”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.
