Cererea Alinei Bica privind deschiderea unui cabinet de avocatură în județul Dolj a fost amânată, joi, până pe 24 septembrie, de către Consiliul Baroului Dolj, informează Mediafax.
„Consiliul Baroului Dolj, întrunit în ședința din data de 20 august 2015, a hotărât amânarea soluționării cererii formulate de doamna Bica Alina-Mihaela, prin care solicită înscrierea pe Tabloul avocaților definitivi cu drept de exercitare a profesiei, pentru ședința din data de 24 septembrie 2015, în vederea completării dosarului cu actele necesare”, se arată într-un comunicat al Baroului Dolj.
Citește și: Alina Bica, la ieșirea de la ICCJ: Nu vreau să am soarta Marianei Rarinca
Fosta șefă a DIICOT trebuie să depună la Baroul Dolj, până în septembrie, acte legate de dosarul profesional.
Alina Bica a spus , joi, la ieşirea de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde s-a judecat cererea sa de ridicare a măsurii controlului judiciar, că aşteaptă decizia Consiliului Baroului Dolj, precizând că trebuie să lucreze, pentru că de nouă luni nu are o sursă de venit.
„Bănuiesc că nu pot să stau pe banii părinţilor. Nu am un venit, în pofida a ceea ce s-a spus şi s-a comentat la televizor, stau într-un apartament de 50 de metri pătraţi, cu o rată de 400 de euro pe lună, pe care, dacă nu o plătesc, mă dau afară. Cu tot respectul, trebuie să lucrez, nu am ce să fac şi nu am … Nu doresc să discut despre lucrurile astea, că nu am nevoie de simpatia nimănui, e problema mea personală şi intenţionez să mi-o descurc”, a declarat Bica.
Fosta şefă DIICOT a fost primită în Baroul Dolj prin decizia 137 din 10 februarie 2011 a Consiliului Baroului Dolj, având calitatea de avocat, dar fără a exercita profesia de avocat.
Bica a fost procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din mai 2013 până în noiembrie 2014, când a demisionat din funcţie. Ea a fost magistrat din 1996, fiind suspendată, în 16 decembrie 2014, din funcţia de procuror al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, măsura fiind luată de Consiliul Superior al Magistraturii, ca urmare a trimiterii sale în judecată.
În dosarul „Bica 1”, fosta şefă a DIICOT a fost trimisă în judecată, în 15 decembrie 2014, pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei în comisia ANRP, împreună cu membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, i-ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.
Alina Bica mai are un dosar pe rolul instanţei supreme, cunoscut sub numele de „Bica 2”, în care a fost trimisă în judecată în 25 februarie, alături de Dorin Cocoş, Alin Cocoş, Ionuţ Mihăilescu şi fostului ministru al Economiei Adriean Videanu.
Bica este acuzată că a luat mită un teren, în schimbul intervenţiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, că l-ar fi favorizat pe Ovidiu Tender în dosarul Rafo-Carom şi pe Adriean Videanu în dosarul Romgaz-Interagro. Procurorii o acuză pe Alina Bica, la data faptelor secretar de stat şi reprezentant al Ministerului Justiţiei în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), ulterior procuror şef al DIICOT, de câte două fapte de luare de mită, abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului.
Bica a fost arestată în perioada 22 noiembrie 2014 – 21 aprilie 2015.
Dosarul în care Mariana Rarinca este acuzată de șantajarea președintelui ICCJ, Livia Stanciu, va fi rejudecat de Curtea de Apel București, după ce instanța a admis, în 17 august, contestația DNA la decizia de achitare.
Judecătoarea Livia Stanciu a susţinut, în iunie anul trecut, că a fost şantajată de Mariana Rarinca, care i-ar fi cerut 20.000 de euro, pentru a nu divulga presei date presupus compromiţătoare despre preşedintele ICCJ şi familia acesteia.
Rarinca a fost arestată preventiv în perioada 10 iunie – 18 decembrie 2014 şi trimisă în judecată în 1 iulie 2014. Ea a fost achitată, pe 21 mai, de Curtea de Apel Bucureşti, decizia fiind definitivă. La judecarea în fond a dosarului, Tribunalul Bucureşti a condamnat-o pe Rarinca la trei ani de închisoare cu suspendare.
Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut anularea deciziei de achitare, procurorii motivând că judecătoarea Risantea Găgescu, care a făcut parte din completul de judecată, a fost în incompatibilitate.
