Deşi Germania a recunoscut că nu castraveţii sunt responsabili pentru epidemia de E.Coli, unul dintre primii doi producători din România a ajuns deja pe butuci. În acelaşi timp, un alt mare producător român de castraveţi continuă să exporte zilnic 100 tone de legume în UE.
Isteria castraveţilor despre care s-a spus că sunt infestaţi cu E Coli şi produc hemoragii stomacale şi blocaj renal a trântit la pământ cel mai mare exportator român de castraveţi pentru consum. E vorba de castraveţii tip „farbio”, sortimentul cu formă alungită, de 30-40 cm, care de obicei sunt comercializaţi îmbrăcaţi în folie.
Victor Niţu, directorul general al companiei Leoser SA, deţinătoarea a 90 de hectare de sere în Pipera şi Popeşti Leordeni, în apropierea Bucureş¬tiului, ne-a explicat cum i-a fost afectată afacerea: „Noi am pierdut toate contractele de livrări la extern în Cehia, Germania şi Bulgaria. Supermarketurilor de pe piaţa internă cărora le livram zilnic 100 de tone, azi îmi comandă numai 10 tone pe zi. Supermarketurile încearcă şi ele să ne ia marfa, dar n-au nici ele vânzări şi atunci n-au cum să ne ajute. Deşi s-a stabilit oficial că nu castraveţii sunt de vină pentru infecţia cu E.Coli din Europa, eu şi acum distrug castraveţi. Peste 2000 de tone am aruncat din cauza dezinformării populaţiei. Socotiţi kilogramul de castraveţi la 2 lei şi vă va da o pagubă de 1 milion de euro”.
Românii s-au speriat de castraveţi
În weekendul trecut, Hortifruct, organizaţia de producători de legume-fructe la care e afiliată şi Leoser, a încercat să salveze castraveţii de sub şenilele buldozerelor, împărţindu-i gratuit populaţiei din comunele învecinate Bucureştiului. Deşi castraveţii aveau toate avizele fito-sanitare care să confirme că nu sunt infestaţi cu bacteria ucigaşă, cadoul a fost refuzat: „Nici o primărie nu s-a opus ca noi să distribuim populaţiei castraveţi. Am încercat la Mogoşoaia, am încercat la Găneasa. În schimb, oamenii sunt reticenţi. Aici trebuie făcută o informare mult mai bună. La un moment dat se întrebau: «Domne, dar de ce ni-i dau gratuit? Ce se întâmplă? » şi nu au vrut să ia lăzile oferite de noi”, explică Victor Niţu. „Marea împărţeală” de castraveţi a fost stopată după ce Ministerul Agriculturii i-a avertizat pe producători că riscă să piardă banii UE dacă nu pot dovedi cu acte fiecare kilogram de castraveţi pentru care cer compensare: „Noi le distribuiam oamenilor, dar nu aveam formă legală. Trebuie să justifici orice cantitate. În momentul de faţă lucrăm organizat. Producţia din ziua curentă şi cea anterioară încercăm să o livrăm populaţiei, iar tot ce e mai vechi de două zile e distrus în prezenţa unei comisii mixte de la APIA şi Ministerul Agriculturii”, spune Victor Niţu.
Directorul Leoser nu ştie cum se va termina acest sezon agricol pentru compania sa: „Rău este că şi piaţa la tomate a început să scadă dramatic tot din cauza isteriei din jurul castraveţilor. Astăzi e domnul ministru Tabără acolo (n.r. – la întâlnirea Consiliului Extraordinar de Miniştri de la Luxemburg) cu domnul Cioloş, şi aşteptăm să vedem ce se discută şi ce măsuri vor lua. Ori ne oprim definitiv cu producţiile, ori continuăm”.
Speranţa directorului Leoser este acum în mâinile televiziunilor, aceleaşi care au diseminat informaţiile false care au pus fermele de castraveţi din întreaga Europă pe butuci: „Cu ieşirile la televizor s-ar putea ca piaţa să înceapă să mişte, că lumea trebuie să ştie că nu au castraveţii absolut nimic. Vara dacă nu mănânci o salată de roşii şi castraveţi nu ştiu ce s-ar putea mânca”.
Castravetele cornişon nu a fost afectat de criză
Dacă în ceea ce priveşte castraveţii „farbio”, afacerile producătorilor sunt puternic afectate, lucrurile sunt la polul opus în privinţa soiului cornişon. „Regele” castraveciorilor din România este familia Purcea din judeţul Dolj, care deţine la Işalniţa 75 de hectare de sere acoperite cu sticlă. Anul trecut compania a avut o cifră de afaceri de 6,5 milioane de euro, iar rata de profit net se învârte undeva în jurul valorii de 5,5%. În ciuda scandalului „castraveţilor infestaţi cu E.Coli”, firma Sere Işalniţa exportă zilnic 5 TIR-uri pline ochi spre Austria, Germania, Franţa, Cehia, Elveţia şi Polonia, conform administratorului companiei, Marian Purcea: „La noi n-au fost nici un fel de probleme legate de căderea contractelor la export. Livrările merg în continuare. 95% din producţie merge numai în comunitate. Germania, Franţa, Italia, Elveţia, Polonia, Austria. Media de castraveţi exportată e la 100 tone pe zi. Cantitatea contractată e în jur de 9.000 de tone anul acesta, dintr-un total de 10.000 de tone. Restul merge la fabricile de procesare a conservelor din România”.
Cum se explică acest paradox în care unii producători de castraveţi falimentează, în timp ce alţii prosperă, ne lămureşte tot Marian Purcea: „Avem cultivat numai «cornişon». Acest castravete merge mai mult pentru procesare, pentru fabricile de conserve, nu merge pentru piaţa proaspătă, spre deosebire de castraveţii «farbio», care merg numai pentru piaţa proaspătă. Producătorii de castraveţi pentru consum în stare proaspătă au avut enorm de suferit şi asta pe nedrept, pentru că la acel soi de castravete a fost zvonistica că ar fi fost cazuri de infestare cu E. Coli, deşi în realitate n-a fost nici un fel de contaminare”.
Cât de mare e piaţa de castraveţi a României
În 2011 aproximativ 11.200 de hectare au fost cultivate cu castraveţi, iar producţia estimată pentru tot anul este între 150.000 şi 170.000 tone, conform Ministerului Agriculturii. Adrian Rădulescu, secretar de stat în acest minister, a calculat pierderile pricinuite producătorilor autohtoni de castraveţi de scandalul E Coli: „Piaţa externă a picat complet, iar piaţa internă în proporţie de 80%”. Cristian Rusu, directorul Hortifruct, singura asociaţie a producătorilor de legume-fructe din România recunoscută conform legislaţiei europene, completează tabloul cifrelor, avertizând că efectele secundare ale scandalului castraveţilor cu E.Coli continuă: „Hortifruct a estimat pierderi de aproximativ 16.000 tone de la începutul crizei până la 1 august, adică echivalentul a aproximativ 9 milioane euro. Mai grav e că preţul tomatelor e în picaj. Am ajuns să vindem tomatele la jumătate din costul de producţie. Cât despre castraveţi, în momentul de faţă, aceştia nu mai au nici un preţ”.
Uniunea Europeană oferă 180 milioane de euro producătorilor de legume
Comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a declarat ieri că Uniunea Europeană îi va despăgubi pe producătorii de legume pentru pierderile suferite ca urmare a epidemiei de E. coli.
Cioloş a adăugat că suma reprezintă compensaţii pentru lunile mai şi iunie, dar că ea ar putea creşte în momentul în care fiecare ţară va raporta pierderile totale. Uniunea Europeană este dispusă să plătească agricultorilor între 41,9-67,7% din preţul mediu european la castraveţi, roşii şi salată din anii trecuţi. Propunerea lui Cioloş va trebui să fie avizată de miniştrii Agriculturii din statele membre UE, care s-au întâlnit marţi seară în cadrul unei şedinţe de criză.
Freshfel, Asociaţia Producătorilor Europeni de Produse Proaspete, a oferit primele estimări ale pierderilor suferite de agricultori: conform acestora, Spania suferă săptămânal pierderi de 200 milioane de euro, urmată de Olanda cu 80 milioane, Franţa cu 40 milioane şi Germania cu 30 milioane.
Piaţa de legume din UE are un volum de afaceri de un miliard de euro pe săptămână. Scăderea vânzărilor atrage după ea o scădere a preţurilor, şi Freshfel atrage atenţia asupra faptului că ar putea exista şi efecte pe termen lung asupra producţiei, având în vedere că încrederea consumatorilor va scădea în urma erupţiei de infecţii.
Totodată, interdicţia de import al legumelor din UE anunţată de Rusia va afecta, şi ea, producătorii; valoarea exporturilor către Rusia se ridică la 400 milioane de euro.
Cioloş: Agricultori români, asociaţi-vă!
Comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a declarat presei din România că, pentru a beneficia de sprijinul Uniunii Europene, atât Ministerul Agriculturii, cât şi producătorii români „trebuie să ia câteva măsuri de urgenţă: organizaţia de producători existentă trebuie să introducă şi ministerul să notifice la Comisia Europeană imediat mecanismul numit al «retragerii de pe piaţă», baza legală a despăgubirilor”. Cioloş a adresat şi un apel fermierilor din România, cerându-le acestora să se organizeze în asociaţii: „cadrul legal european dă mai multe posibilităţi de ajutorare a celor care încearcă să se ajute singuri în primul rând, asociindu-se, în acest caz, în organizaţii de producători”, a declarat el.
CASTRAVEŢI
11.200 hectare au fost cultivate cu castraveţi în 2011.
150.000-170.000 tone, producţia estimată de castraveţi a României.
33 tiruri de castraveţi produşi în sere şi solarii exporta zilnic România înainte de isteria E.Coli.
Cu 100% au scăzut exporturile de castraveţi farbyo.
Cu 80% au scăzut vânzările interne de castraveţi farbyo.
Exporturile de castraveţi cornişon nu au fost afectate.
16.000 tone de castraveţi, în valoare de 9 milioane euro, reprezintă pierderile provocate de scandalul E.Coli.
Cronologia erupţiei de infecţie cu bacteria EHEC
2 mai: Primul caz de infecţie cu bacteria EHEC, un tip virulent al bacteriei E.Coli) este semnalat la Hamburg. În prima săptămână sunt raportate zilnic 1-2 noi cazuri.
13 mai: Sunt raportate zilnic cel puţin 17 cazuri noi, cifra maximă fiind atinsă pe 19 mai, când apar 34 de cazuri. Marea majoritate a acestora sunt raportate în nordul Germaniei.
22 mai: Germania semnalează Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) şi Autorităţii Europene pentru Siguranţă Alimentară (EFSA) o creştere semnificativă a cazurilor de pacienţi internaţi cu sindromul hemolitic-uremic HUS, cauzat de bacteria EHEC.
25 mai: Autorităţile sanitare germane atenţionează consumatorii că roşiile, salata şi castraveţii ar putea fi responsabili pentru erupţia de infecţii.
26 mai: Investigaţiile autorităţilor sanitare se concentrează pe o piaţă din Hamburg; autorităţile anunţă că trei castraveţi de provenienţă spaniolă au fost identificaţi ca purtătorii bacteriei. În Spania sunt verificaţi doi producători din provincia Almeria. Cazuri de infecţie cu EHEC sunt semnalate şi în Suedia, Danemarca, Marea Britanie şi Olanda.
27 mai: Rosa Aguilar, ministrul Agriculturii din Spania, declară că „nu există nici o dovadă” că bacteria ar fi provenit de la producătorii spanioli
30 mai: Patru noi decese ridică numărul morţilor la 14. Rusia interzice importul tuturor legumelor din Spania şi Germania.
31 mai: Testele castraveţilor spanioli sunt negative: căutarea sursei de infecţie trebuie luată de la capăt. Vânzările de legume în întreaga Europă scad enorm, iar Spania şi Olanda cer Uniunii Europene să îi compenseze pe agricultori. Totodată, autorităţile de la Madrid anunţă că ar putea da în judecată Germania pentru daune de peste 200 milioane de euro.
2 iunie: Rusia extinde interdicţia de import al legumelor asupra întregii Uniuni Europene.
4 iunie: Ancheta autorităţilor germane duce la un restaurant din Lübeck, de unde ar fi putut răspândi bacteriile.
5 iunie: Autorităţile sanitare germane indentifică o fermă din Saxonia Inferioară drept posibilă sursă a infecţiei; ferma produce muguri de fasole, soia şi ridichi.
6 iunie: Testele făcute la fermă au un rezultat negativ, însă aceasta este considerată în continuare posibilul focar al erupţiei de infecţii.
7 iunie: În total s-au înregistrat 23 de victime, dintre care 22 în Germania. Comisia Europeană anunţă că producătorii de legume vor primi despăgubiri de 150 milioane de euro.
