Nimeni nu se îndoiește de faptul că fumatul dăunează grav sănătății. „România liberă” a vrut însă să afle în ce măsură legea intrată în vigoare în primăvară dăunează și economiei.
Patronii de cluburi și restaurante au păreri împărțite, dar toți ar vrea ca legislația să se schimbe. „A fost la început un moment de opinteală, dar lucrurile au început apoi să intre pe făgașul normal. Oamenii s-au adaptat la noua situație”, a declarat pentru „România liberă” Marian Alecu, acționar al lanțului de restaurante City Grill și care a condus aproape două decenii operațiunile McDonald’s în România.
Acesta a recunoscut însă că în cazul organizării unor evenimente de genul nunți sau botezuri legea antifumat creează disconfort. „În aceste cazuri, într-adevăr, lucrurile nu sunt tocmai plăcute, pentru că în fiecare moment avem oameni afară la fumat. În rest, oamenii s-au adaptat la noua situație”, a mai explicat Marian Alecu, care a ținut să precizeze din capul locului că este subiectiv, dat fiind faptul că este nefumător.
„Garcea“ acuză duritatea legii
Vehement la adresa legii antifumat a fost însă Mugur Mihăescu, cunoscut românilor drept „Garcea” de la Vacanța Mare. Fumător înrăit și patron al cluburilor St. Patrick (Irish Pub) și The Tube, el așteaptă ca Parlamentul să îndulcească legislația antifumat. „Tot ce este în interior e la zero clienți. Au pus în cap toată industria cafelei, pentru că nu mai există practic cafenele”, a declarat Mugur Mihăescu pentru „România liberă”.
Actorul are și soluții pentru rezolvarea situației, astfel încât să fie satisfăcuți atât fumătorii, cât și nefumătorii. „Acolo unde îți permite spațiul, trebuie amenajate saloane pentru fumători. Toată ideea este să nu se intersecteze cele două fluxuri, adică nefumătorii să nu fie nevoiți să treacă prin spațiul fumătorilor. Să nu te deranjez pe tine, nefumător, cu fumul de țigară, dar nici să nu te arunc pe tine, fumător, afară, ca pe un bou și un drogat. Nu poți să zici gata, nu mai fumați, pentru că nu o să intre nici dracu’ în local”, a mai spus Mugur Mihăescu.
Și Alexandru Constantinescu, acționar al restaurantului High Life din Piața Victoriei, recunoaște că impactul legii antifumat a fost scăderea clientelei. „Ca patron de restaurant, în secunda asta aș vrea să se permită din nou fumatul. Pe de altă parte, dacă nu se mai modifică legislația, oamenii se vor obișnui că nu se mai fumează în restaurant și, în plus, nici eu nu mai trebuie să zugrăvesc de nu știu câte ori”, a declarat el.
Totuși, Alexandru Constantinescu recunoaște că o problemă majoră apare atunci când la restaurant se organizează anumite evenimente, cum ar fi onomastici, nunți sau botezuri: „E o problemă când oamenii vin să stea à la longue, la un șpriț prelungit. Atunci ar trebui să se facă un fel de contract cu clientul, să se poată fuma, că doar el închiriază tot localul”.
Mult mai vehement împotriva legii antifumat s-a arătat asociatul său, Răzvan Ionescu, care administrează un local din zona Ștefan cel Mare. „Legea antifumat ne-a cam ucis. După intrarea ei în vigoare, numărul clienților a scăzut cu cel puțin 25%. În timpul verii, am avut zile când aveam doar trei mese ocupate”, a declarat el pentru „România liberă”.
Ionescu a recunoscut însă că nici situația dinainte de intrarea în vigoare a legii antifumat nu era în regulă, din moment ce saloanele de nefumători nu erau în niciun fel separate, prin ușă sau alte bariere, de cele pentru fumători. El spune că cea mai bună soluție ar fi să se lase la latitudinea patronilor declararea restaurantului sau barului ca fiind destinat fumătorilor sau nefumătorilor.
Probleme mari în Marea Britanie și Bulgaria
Experiența țărilor care au adoptat legislații dure antifumat nu este deloc plăcută din punctul de vedere al afacerilor și al locurilor de muncă. “Reprezentanții HoReCa din Bulgaria susțin că interdicția a adus pierderi statului, sectorului HoReCa și pieței muncii (114 milioane de euro și pierderea a 30.000 de locuri de muncă)”, spunea Gilda Lazăr, director de Afaceri Corporatiste și Comunicare la JTI România, Moldova și Bulgaria. Sigur, toate aceste date sunt puse sub semnul îndoielii, întrucât vin din partea reprezentanților producătorilor de țigări.
La momentul când se „cocea” legislația antifumat, și Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România – HORA a tras un semnal de alarmă, arătând că statele membre UE care au implementat interzicerea totală a fumatului în restaurante au înregistrat o scădere dramatică a industriei ospitalității. “De exemplu, cercetarea efectuată de CR Consulting pentru Save Our Pubs And Clubs, campania desfășurată în Marea Britanie, a relevat că mai mult de 700 pub-uri au fost închise în Londra după introducerea interdicției, iar la nivel național au fost închise 4.800 pub-uri”, se arată într-un comunicat dat publicităţii de HORA.
Potrivit HORA, în noiembrie 2012, sectorul hotelier din Bulgaria a protestat faţă de legea antifumat ce prevede interdicţia totală, măsură introdusă în iulie 2012. După șase luni de la introducerea interdicției, cifra de afaceri a înregistrat o scădere de 70% și numeroase unități HoReCa au dat faliment.
Peste hotare. Legislație neunitară în Europa
Cum se situează în prezent România la nivelul Uniunii Europene din punctul de vedere al legislaţiei antifumat. În primul rând, trebuie precizat faptul că nu există legislație europeană obligatorie pe acest subiect (regulament, directivă sau decizie). Conform Recomandării Consiliului European, care spune în esenţă că nefumătorii trebuie protejaţi de fumul de ţigară, fiecare stat membru a reglementat diferit acest subiect, de la interdicție totală, cum ar fi în Irlanda, Marea Britanie, Grecia, Bulgaria, Malta sau Ungaria, până la restricții rezonabile, cum ar fi în: Germania, Austria, Cehia, Estonia sau Polonia. În aceste din urmă țări nu este interzis total fumatul în spațiile publice închise, patronii de restaurante fiind obligați să afișeze la intrare dacă unitatea este destinată fumătorilor sau nefumătorilor.
Poziţie. Spaţiu închis sau deschis
Autorul modificărilor care ar trebui să îmblânzească legea antifumat este deputatul (ales pe listele PP-DD) Daniel Fenechiu, de profesie avocat. Primele amendamente au fost adoptate încă din luna martie și se referă la modificarea definiţiei de spaţiu închis, dar și permisiunea de a se fuma în spaţii închise. „Legea definea spațiul public închis ca fiind acel spațiu care avea acoperiș sau tavan și doi pereți. Practic, această reglementare făcea ca pe nicio terasă care avea două laterale prevăzute pentru a opri vântul și mutarea scrumului de pe o masă pe alta să se poată fuma. (…) Astfel, o terasă care are trei pereți și are un front liber nu mai este spațiu public închis, așa cum este în toată Europa”, a explicat Daniel Fenechiu. Cel de-al doilea amendament admis permite fumatul în spaţii separate, complet izolate și special inscripţionate.
