Arestarea pentru spionaj de către FSB (ex-KGB) a secretarului Ambasadei României la Moscova
în urma unui „flagrant‘‘ şi declararea lui „persona non grata” au fost urmate de o măsură similară din partea României. MAE a anunţat ieri că România va expulza un diplomat rus de rang echivalent.
Ministerul român al Afacerilor Externe a condamnat, ieri, „încălcarea gravă de către autorităţile Federaţiei Ruse a prevederilor Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961 prin reţinerea unui diplomat român acreditat la Moscova, precum şi prin tratamentul complet neadecvat aplicat acestuia‘‘. Potrivit articolului 29 din Convenţie, „persoana agentului diplomatic este inviolabilă. El nu poate fi supus nici unei forme de arestare sau detenţie‘‘. MAE a anunţat că, în urma declarării de către autorităţile de la Moscova drept „persona non grata” a secretarului I al Ambasadei României, Gabriel Grecu, a decis drept măsură de retaliere declararea „persona non grata” a unui diplomat rus de rang echivalent care, în mod similar lui Grecu, va trebui să părăsească România în 48 de ore. Decizia părţii române reprezintă escaladarea unui conflict diplomatic fără precedent între România şi Rusia. Surse diplomatice ne-au declarat însă că „escaladarea conflictului ar fi o prostie din partea României”.
Rusia şi-a marcat superioritatea
Cunoscători ai procedurilor diplomatice ne-au declarat că, de regulă, astfel de cazuri se tratează pe canale diplomatice între statele implicate, fără ca informaţiile să fie divulgate, astfel că ceea ce face Moscova „este o demonstraţie”, deoarece „nu actul de spionaj în sine a fost grav, ci se marchează ostilitatea şi superioritatea morală faţă de statul în cauză”. Fostul ministru de Externe Teodor Meleşcanu consideră că „aceste imagini şi informaţii nu se dau. Dacă existau bănuieli, ele trebuiau prezentate statului în cauză”, efectul fiind „un impact negativ pe termen mediu al relaţiilor dintre cele două state”. Meleşcanu susţine că în cazul în care „operaţiunea FSB ar avea rolul unui mesaj politic, este un semnal că România este inclusă în rândul statelor NATO şi va avea parte de acelaşi tratament ca şi ceilalţi membri”.
Presa rusă susţine că informaţiile militare pe care ar fi încercat să le obţină Grecu ar fi fost destinate NATO. În septembrie 2008, autorităţile estoniene l-au arestat pe şeful departamentului de securitate al Ministerului Apărării de la Tallin, Herman Simm, pentru spionaj în favoarea Rusiei. Oficiali din cadrul NATO au declarat ulterior că trădarea lui Simm a reprezentat o lovitură „foarte serioasă‘‘ dată Alianţei.
Fostul decan al Academiei Naţionale de Informaţii şi profesor al lui Gabriel Grecu, Cristian Troncotă, a declarat pentru NewsIn că recentul scandal de spionaj de la Moscova nu reprezintă un un caz clasic, iar FSB „a reacţionat deplorabil‘‘. El a explicat că atunci când serviciile secrete prind un spion încearcă să obţină de la acesta cât mai multe informaţii. Troncotă a subliniat că scandalul cu diplomatul român intervine după o serie de eşecuri ale agenţiilor de informaţii din Rusia. Este vorba în primul rând despre arestarea, în Statele Unite, a 11 persoane pentru spionaj în favoarea Rusiei, la sfârşitul lunii iunie. Întrebat dacă prin mediatizarea scandalului Moscova a dorit să transmită un semnal către Bucureşti, Troncotă a apreciat că acţiunea FSB a vizat, cel mai probabil, transmiterea unui mesaj în faţa opiniei publice din propria ţară.
Aparatura de înregistrare, obligatorie
FSB afirmă că Grecu avea asupra sa aparatură de spionaj, dar, potrivit senatorului PDL Ioan Talpeş, fost director al Serviciului de Informaţii Externe, în ceea ce priveşte aparatura de înregistrare găsită asupra diplomatului român „nu există diplomat care să meargă la o întâlnire fără aparatură de înregistrare care garantează că şi-a respectat misiunea şi că nu a participat la o altă situaţie”. Surse diplomatice ne-au spus că, în condiţiile în care anul trecut, în urma scandalului de spionaj „Floricel Achim”, România ar mai fi expulzat trei diplomaţi ruşi, acum Moscova „îi plăteşte României o poliţă”.
Totuşi, fostul şef al SIE nu vede o legătură între cele două evenimente, ci mai degrabă ar putea fi o creştere a nervozităţii Moscovei pe fondul scandalurilor de spionaj avute în ultima vreme cu Londra sau Washington.
Teodor Meleşcanu ne-a explicat că „din punct de vedere al legislaţiei şi al practicii internaţionale, printre activităţile prevăzute în Convenţia de la Viena este şi că una dintre funcţiile ambasadei este colectarea de informaţii atât timp cât se desfăşoară cu mijloace licite”, însă „frontiera între informare şi spionaj este folosirea mijloacelor nelegale – şantaj, bani”.
„Flagrantul‘‘ organizat de FSB nu a inclus nici una, nici alta, semn că Moscova a fost interesată mai degrabă să facă o demonstraţie de forţă publică decât de respectare a practicilor şi convenţiilor diplomatice.
