Bucureștiul este singura capitală europeană care nu este legată prin autostradă de niciun alt oraș important de pe continent. Și legăturile feroviare lasă de dorit.
Din București pleacă trei autostrăzi, însă toate trei se opresc după maximum 225 km, cât are cea spre Constanța (Autostrada Soarelui), care este cea mai lungă, pentru că cea spre Ploiești (A3) se termină după doar 60 km.
Astfel, niciuna dintre șoselele rapide care pleacă din București nu face legătura cu vreo altă capitală din țările vecine României. Spre Giurgiu a fost aleasă varianta drumului expres, așa că nu se poate spune că am putea ajunge la Sofia pe autostradă. Drumul de numai 387 km este străbătut cu mașina în mai mult de șase ore și jumătate, potrivit site-ului specializat Via Michellin.
Ce-i drept, nici bulgarii nu s-au preocupat foarte mult să construiască o legătură rutieră rapidă care să lege Sofia de București. În schimb, însă, din capitala Bulgariei se poate ajunge la Atena mergând numai pe autostradă, așa că distanța de 937 km poate fi parcursă în nouă ore și jumătate, portivit aceleiași surse.
Mai la vest, Ungaria a construit două autostrăzi pornind de la Budapesta, dintre care una a ajuns deja la granița cu România, la Nădlac, de unde, într-adevăr, se conectează cu autostrada românească, care însă nu ajunge până la București. În consecință, drumul de 835 km dintre Budapesta și București esta parcurs, în condiții optime de trafic, în aproape 11 ore.
Pe de altă parte, de la Budapesta se ajunge rapid la Viena, pe autostradă, distanța de 244 km fiind parcursă în două ore și 40 de minute, luând în calcul și drumurile din interiorul celor două orașe. Și de la Budapesta la Bratislava se ajunge într-un timp decent, de două ore și un sfert, având în vedere că din distanța totală de 201 km, 176 km sunt pe șosea de viteză.
Sârbii s-au mișcat mai cu talent
Cu mult mai proaste sunt conexiunile rutiere ale Bucureștiului cu Belgrad sau cu Zagreb. Din capitala României până în cea a Serbiei sunt doar 633 km, însă drmul durează, în cea mai fericită conjunctură, în nouă ore și 45 de minute. Asta pentru că doar 252 km sunt pe autostradă, și nu în România, ci în Serbia, țară care nu face parte din Uniunea Europeană.
Până la Zagreb, distanța este și mai mare, de 1022 km, dintre care doar 631 sunt pe autostradă, pe teritoriul Serbiei și al Croației, așa că drumul durează 13 ore și 20 de minute. Asta în condițiile în care în mașină sunt doi șoferi, care să se schimbe pe parcurs, la jumătatea drumului.
Cât despre legăturile Bucureștiului cu Chișinăul, lucrurile stau mult mai prost. Niciunul dintre cei 431 km nu este parcurs pe autostradă, ci pe drumuri naționale (nu există autostradă nici până la Iași, darămite până în capitala Republicii Moldova). Așa se face că drumul de la București la Chișinău durează aproape opt ore și jumătate. Dacă vrem să ajungem mai departe, la Kiev, distanța crește la 925 km, iar timpul la 16 ore.
TEXT 2
Puține trenuri internaționale
Nici la capitolul legături feroviare cu capitalele țărilor din regiune nu stăm mai bine. Trenurile internaționale directe pot fi numărate pe degetele de la o mână, multe dintre ele fiind scoase din grafic în ultimele decenii.
Există un tren direct care face legătura între Sofia, București, Kiev și Moscova, însă el nu este operat de societatea națională din România, CFR Călători, ci de căile ferate ruse RZD, și nici nu circulă în fiecare zi. Totuși, legătura cu Chișinăul este asigurată o dată la două zile de Trenul Prietenia, compus din vagoane de dormit ale căilor ferate din Republica Moldova. Frecvența acestei garnituri era zilnică până acum câțiva ani, când societatea feroviară de la Chișinău a decis să-l “rărească”, din cauza numărului insufficient de vagoane de care dispune.
Spre Sofia, se poate ajunge zilnic cu trenul, însă călătoria durează aproape zece ore. Cauzele duratei mari de parcurs sunt și la români, care de 12 ani, atunci când s-a prăbușit podul de la Grădiștea, nu au fost în stare să reia legătura directă dintre București și Giurgiu, și la bulgari, care țin garnitura mai bine de două ore în gară la Ruse. Pe perioada sezonului estival, acest tren ajunge și mai departe, până la Salonic. În urmă cu zece ani, erau și vagoane directe pentru Atena, destinație la care între timp s-a renunțat.
Mai la vest, circulația trenului de Belgrad a fost sistată de autoritățile române, după ce nu s-a ajuns la nicio înțelegere cu căile ferate sârbe, care au acumulat datorii către CFR. Oricum, de ani buni garnitura nu mai pornea din București, ci din Timișoara.
Casetă. Singuri
Trenul de Viena, “vedeta” CFR Călători
Trenul internațional “vedetă” al CFR Călători este Interregio Dacia, care face legătura între București și Viena, trecând prin Budapesta. Compusă din vagoane clasă, de dormit și cușetă și fiind dotat cu vagon restaurant, garniture este atractivă, neducând lipsă de mușterii. Totuși, durata călătoriei a crescut și în acest caz, până la 17 ore, din cauza lucrărilor de modernizare a infrastructurii feroviare care au loc pe Coridorul IV.
Pentru a evita întârzierile, traseul a fost mutat pe la Sibiu, pe linie neelectrificată, cee ace presupune schimbarea locomotivei la Brașov. Acum nici zece ani, trenul avea și un vagon de Munchen, la care s-a renunțat însă deoarece nu mai era rentabil.
În consecință, transportul aerian rămâne baza pentru românii care vor să se deplaseze în Europa și nu numai. De la Aeroportul Internațional Henri Coandă sunt operate nu mai puțin de 67 de destinații internaționale.