» Un control efectuat de inspectorii de Sanatate Publica a aratat
ca 60 de fantani sunt poluate cu nitrati.
» Situatia este tragica deoarece concentratia depaseste chiar de sase ori limita admisa.
» Locuitorii din cartierele afectate vor primi apa potabila de la autoritatile locale.
Toate cele 60 de probe recoltate de inspectorii Autoritatii de Sanatate Publica Bucuresti din fantanile aflate in toate sectoarele Capitalei contin nitrati peste limita admisa. In 88,3% din probele de apa nitratii depasesc de cateva ori limita. "Am prelevat cate 10 probe din fantanile aflate in fiecare din sectoarele Capitalei, din zonele neracordate la reteaua publica de alimentare cu apa", ne-a declarat Maria Zurini, medic primar igiena de la Autoritatea de Sanatate Publica Bucuresti. Analizele de laborator au demonstrat ca apa din fantani este nepotabila in gospodariile aflate pe strazile: sectorul 1 – Automatizarii, Iezeru, Darmanesti, Atlasului; sectorul 2 – Nita Ene, Pasarari, Lanului, Juverdeanu; sectorul 3 – Calan, Viseul de Sus, Lacul Lala, Floare Albastra, Cuneti; sectorul 4 – Anghel Moldoveanu, Orastiei, Poganesti, Scumpiei; sectorul 5 – Valea Alba, Botorga, Caru Mic, Drumul Luptatorilor, Teiului; sectorul 6 – Drumul la Rosu, Zambetului, Poiana Lacului, Patrarului etc. Pericolul cel mai mare pentru intoxicatie cu nitrati se afla pentru locuitorii de pe strazile Nita Ene si Pasarari, unde concentratia a ajuns la 300 mg/l apa, respectiv 270 mg/l apa, de sase ori mai mare decat limita maxima admisa (50 mg/l apa). Circa 14% din bucuresteni sunt nevoiti sa consume apa din fantani.
Primariile trebuie sa asigure apa potabila
Subprefectul Capitalei, Catalin Deaconescu, a declarat ca situatii de acest gen au mai fost semnalate si in anii trecuti, mai ales in perioadele in care temperaturile au fost ridicate. "Pericolul cel mai mare este pentru copiii cu varsta cuprinsa intre zero si un an. Prin medicii pediatri, sunt informate mamele acestor copii si sunt sfatuite sa nu foloseasca apa din fantani pentru hrana copiilor", a declarat Deaconescu. O alta masura luata de Prefectura a fost informarea primariilor de sector care, prin directiile de asistenta sociala, trebuie sa asigure alimentarea cu apa potabila a locuitorilor din zonele afectate. Situatia cea mai grava se inregistreaza in sectorul 5, unde exista 270 de familii care au ca sursa de alimentare cu apa fantanile poluate.
Locuitorii de pe strada Nita Ene, una dintre zonele unde specialistii au atentionat ca apa nu este potabila, cunosc situatia inca din anii ’90. Ei nu folosesc apa din fantani decat pentru udat gradina si spalat prin casa. Cei mai saraci cara zilnic apa de la cismeaua de pe strada Pasarari. Ei au spus ca nu a venit nimeni de la primarie sa puna afise pe fantani ca apa nu este buna si nici nu le-a fost adusa apa din alte parti. Oamenii s-au plans ca au sesizat situatia la primarie, dar edilii le-au spus ca strada figureaza pe lista celor unde este apa curenta, cand in realitate exista doar canalizare.
Statistici
» Vulnerabili
Cei mai afectati de contaminarea cu nitrati sunt gravidele, nou-nascutii, femeile care alapteaza, batranii.
» Simptome
Boala (methemoglobinemie) este o problema de sanatate publica in Romania. Sugarii bolnavi prezinta cianoza gurii, greutate in respiratie si atacuri de asfixiere.
Consecinte
» 4 decese In 2006
Conform Ministerului Sanatatii, in 2006 au fost patru decese la bebelusi si alte 243 de imbolnaviri in 28 de judete. Cele mai multe cazuri s-au inregistrat in: Olt (31), Dolj (30), Buzau (22) etc. S-au constatat noi cazuri care nu prezentau raportari in anii trecuti, cum ar fi judetul Constanta (9).
Solul, poluat industrial sau agricol
Sursa de nitrati poate fi una naturala prin faptul ca solul este imbogatit cu saruri de azot. Dar concentratia bogata in nitrati a apei poate avea ca sursa poluarea veche industriala sau agricola, prin descompunerea compusilor organici. Desigur ca si canicula poate avea o influenta asupra situatiei, avand in vedere reducerea apei din sol si cresterea concentratiei de nitrati. Cu cat adancimea fantanii este mai mica cu atat nivelul de poluare a panzei freatice este mai mare. De aceea, ideala ar fi forarea la adancimi de 40, 50 sau 100 de metri, insa nu in toate gospodariile individuale se intampla acest lucru, pentru ca este scump. Probleme sunt vechi si cunoscute de autoritati. Acest control l-am trimis primariilor si Prefecturii pentru a lua masuri.
Maria Zurini, medic primar igiena de la Autoritatea de Sanatate Publica Bucuresti
