Liderul Gărzii Secuieşti, Csibi Barna, a organizat în plin centrul oraşului un proces-mascaradă în care conducătorul moţilor a fost judecat, condamnat şi executat pentru genocid.
Reprezentanţii Gărzii Secuieşti au spânzurat, în centrul oraşului Miercurea Ciuc, o efigie a lui Avram Iancu. Autorul acestei mascarade este un inspector în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Harghita, Barna Csibi, un tânăr cunoscut pentru atitudinile sale extremiste, membru marcant al Asociaţiei de Cultură şi Tradiţii „Garda Secuiască”, neînregistrată juridic. „Garda Secuiască” este, de fapt, o aripă a organizaţiei fasciste „Garda Maghiară”. Aceasta din urmă a fost interzisă oficial inclusiv pe teritoriul Ungariei. Evenimentul a fost organizat chiar de 15 martie, zi în care maghiarii aniversează începerea Revoluţiei de la 1848. În timpul acesteia, trupele rebele maghiare, conduse de Ludovic Kossuth, au luptat împotriva armatei austriece, dar şi împotriva trupelor comandate de Avram Iancu.
Barna Csibi i-a organizat acestuia un proces, apoi a spânzurat efigia Crăişorului Munţilor. Potrivit textului, pozelor şi filmuleţului postate pe blogul său personal, Csibi a vrut să facă cunoscute faptele „moţilor conduşi de Avram Iancu, Petru Dobra, Axente Sever şi alţii”, comise cu „o cruzime animalicească” împotriva maghiarilor. El a expus şi o listă, pe care au fost enumerate cu aproximaţie numărul şi numele victimelor „genocidului antimaghiar”, precum şi localităţile unde acestea s-au petrecut, dar şi copiile unor desene intitulate „Din atrocităţile valahilor”.
În cadrul „spectacolului” oferit de Barna Csibi, Avram Iancu a fost judecat de „un tribunal” şi condamnat la moarte prin spânzurare sub acuze de crimă împotriva umanităţii şi genocid. „Dumnezeu să fie milostiv cu sufletul lui. Aşa păţesc toţi care greşesc împotriva naţiunii maghiare şi a secuilor”, a precizat, la final, Barna Csibi. Extremistul din Miercurea Ciuc nu a pomenit nimic despre atrocităţile comise de maghiari împotriva românilor, cum ar fi, de pildă, masacrul de la Mihalţ, ori execuţiile sumare ale celor care nu acceptau „uniunea” Transilvaniei cu Ungaria. Ieri, autorităţile din Miercurea Ciuc au decis să ia măsuari împotriva lui Csibi. „Acţiunea de informare istorică”, organizată de Csibi Barna, a fost autorizată deoarece în cererea sa era menţionat faptul că vor fi manifestări comemorative şi explicarea de evenimente istorice. Dan Iamandi, şeful Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Harghita a afirmat că „spectacolul” organizat de Csibi nu a stârnit interesul cetăţenilor, „care se uitau la el, fără să se oprească, fiind doar în trecere”. Inspectorul şef al IJJ Harghita a menţionat că, probabil, instituţia se va adresa Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului deoarece „spânzurarea s-a petrecut în prezenţa copiilor”.
Attila Laszlo: „Un lucru dezgustător”
La rândul lor, unii lideri ai comunităţii maghiarilor din Transilvania dezaprobă iniţiativa lui Csibi. Viceprimarul din Cluj, Attila Laszlo, unul dintre cei mai cunoscuţi lideri ai UDMR, a calificat spectacolul oferit de liderul Gărzii Secuieşti drept „un lucru dezgustător”. Attila Laszlo, care este şi liderul UDMR Cluj, a mai precizat că „dacă tot vorbim despre respect, trebuie ca acesta să fie reciproc”. Declaraţiile lui Attila Laszlo vin în contextul în care Csibi a provocat incidente, anul trecut, de 15 martie, la Cluj-Napoca. El s-a ales atunci cu o amendă pentru tulburarea manifestărilor comemorative ale maghiarilor clujeni.
„Ar trebui cercetat disciplinar”
„Ca funcţionar public şi în timpul serviciului, nu ai voie să organizezi manifestări decât în interesul instituţiei pentru care lucrezi. Dacă eşti în timpul liber, îmbraci haina autorităţii publice şi nu poţi aduce ofense valorilor statului român. Condamn asemenea acţiuni şi consider că statul ar trebui să ia măsuri”, a declarat pentru RL Sebastian Oprescu, preşedintele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici.
Acesta mai precizează că organizatorul acţiunii de la Miercurea Ciuc ar trebui cercetat de comisia de disciplină de la nivelul unităţii în care lucrează. Membrii comisiei ar putea decide, după analizarea faptelor, dacă trebuie să înştiinţeze organele penale sau să propună o sancţiune administrativă: diminuarea salariului sau eliberarea din funcţie. (C.B.)
