Raportul din 2012 al Comisiei Europene vine după ce documentele din ultimii ani au fost favorabile la adresa autorităţilor din România, iar instituţii precum Direcţia Naţională Anticorupţie şi Agenţia Naţională de Integritate au fost lăudate pentru rezultate. Mai mult, în raportul intermediar din februarie anul acesta, au fost apreciate şi alte două instituţii esenţiale în reformarea Justiţiei, şi anume Consiliul Superior al Magistraturii şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Au apărut astfel semnale clare că, dacă şi raportul final din iulie va fi pozitiv, România ar putea intra în Schengen chiar în această toamnă.
Ce s-a schimbat din februarie până acum? S-a schimbat majoritatea politică în Parlament, care a promovat un nou guvern, iar acest Executiv condus de Victor Ponta a luat o serie de decizii abuzive, neconstituţionale, culminând cu emiterea de ordonan-ţe de urgenţă în domenii interzise, cum ar fi restrângerea competenţelor Curţii Constituţionale (care nu mai avea voie să se pronunţe asupra hotărârilor Parlamentului) sau modificarea legii referendumului.
Primul mare semnal de alarmă a fost tras la Bruxelles în momentul în care premierul Victor Ponta a anunţat că nu va ţine cont de decizia Curţii Constitu-ţionale, care a stabilit că Romănia este reprezentată de preşedintele României, a anunţat că el se va duce la summitul Consiliului European din 28 iunie şi aşa a şi făcut. Premierul s-a dus la Bruxelles în plin scandal de plagiat, fapt care a accentuat lipsa de credibilitate a premierului.
Cel mai mult a contat însă anunţul lui Ponta de nerespectare a deciziei Curţii Constitu-ţionale – instituţie sacră pentru ţările cu democraţii consolidate -, atitudine care a declanşat primul mare semnal de alarmă.
Din acest motiv, instituţiile europene s-au aplecat şi asupra scopurilor altor demersuri ale liderilor USL, şi anume: zădărnicirea punerii în aplicare a deciziei de condamnare a lui Adrian Năstase (ministrul de Interne Ioan Rus), ameninţările cu puşcăria la adresa procurorilor DNA care au îndrăznit inculparea lui Năstase (autor: Titus Corlăţean, chiar înainte de a fi numit ministru al Justiţiei), excluderea din magistratură a judecătorilor care l-au condamnat pe Năstase (Titus Corlăţean, în calitate de ministru al Justiţiei), tentativa de înlocuire abuzivă a unor judecători de la Curtea Constituţională şi apoi sesizarea unor incompatibilităţi inventate la adresa a doi judecători ai CCR (ministrul Corlăţean), preluarea abuzivă a Monitorului Oficial (premierul Ponta având ca scop publicarea doar a acelor hotărâri sau legi care convin USL), schimbarea abuzivă a Avocatului Poporului (actor: premierul Ponta; scopul: asigurarea neatacării ordonanţelor de urgenţă la Curtea Constituţională), schimbarea, fără respectarea regulamentelor, a preşedinţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor şi apoi suspendarea preşedintelui României, anunţuri cu privire la aplicarea ordonanţei care modifica legea referendumului, deşi era declarată neconstituţională de Curte (preşedintele interimar Crin Antonescu, ministrul de Interne Ioan Rus, lideri USL ca Liviu Dragnea, Relu Fenechiu, Mihai Voicu). În discursurile lor, liderii USL i-au criticat (chiar ridiculizat) pe mulţi lideri ai UE, culminând cu ridiculizarea chiar a Angelei Merkel (Victor Ponta, Crin Antonescu).
În plus, au existat negocieri subterane (actori: Victor Ponta şi doi procurori, reprezentanţi ai CSM) pentru numirea unor şefi la DNA şi Parchetul General, scopul fiind subordonarea justiţiei pentru salvarea de la închisoare a politicienilor penali. Toate acestea i-au determinat pe experţii Comisiei Europene să propună schimbarea textului iniţial al raportului pozitiv (din luna februarie). Raportul de astăzi conţine cele mai dure critici de când a început monitorizarea post-aderare la UE a României.
Ce trebuie să facă România
Sintetizat, Comisia Europeană solicită câteva puncte clare României pentru perioada imediat următoare, cum ar fi:
• evitarea presiunilor asupra Curţii Constituţionale;
• să nu se mai dea ordonanţe în domenii interzise, să se abroge ordonanţele care limitează atribuţiile CCR şi care reglementează neconstituţional referendumul;
• să nu mai fie ameninţaţi judecătorii şi procurorii, iar miniştrii sau liderii de partid care o fac să fie pedepsiţi;
• şefii DNA şi al Parchetului General să nu fie numiţi de preşedintele interimar, să fie numiţi transparent, pe criterii profesionale, de integritate şi de rezultate obţinute în combaterea corupţiei.
În proiectul de raport se mai dă un termen României să se conformeze cerinţelor: până la finalul anului 2012, când experţii Comisiei Europene vor analiza dacă au fost redresate problemele privind statul de drept şi independenţa justiţiei. Comisia va monitoriza îndeaproape progresele înregistrate, prin misiuni regulate.
Monica Macovei: „Românii trebuie să le mulţumească lui Ponta, Antonescu, Voiculescu”
Europarlamentarul PDL şi fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei a declarat: „Românii trebuie să le mulţumească lui Ponta, Antonescu, Voiculescu, Voicu pentru scăderea nivelului de trai, pentru posibila pierdere a locurilor de muncă din ţările UE şi pentru că au făcut de râs România. Criticile din proiectul de raport atrag consecinţe grave pentru evoluţia României. În primul rând, din cauza abuzurilor USL, nu intrăm în spaţiul Schengen în această toamnă, aşa cum era prevăzut. USL şi Guvernul Ponta au suspendat legea şi democraţia în România, i-au ameninţat pe judecătorii Curţii Constituţionale şi pe procurorii şi judecătorii care au lucrat în dosarele în care au fost învinuiţi politicieni. Riscăm să pierdem bani. După acest raport, leul se va deprecia şi mai mult. Se va pierde dreptul la muncă în spaţiul UE. Miliardele de euro trimise în ţară de cei care muncesc în străinătate au ridicat nivelul de trai, în special în mediul rural, au echilibrat balanţa intrărilor de valută din ţară cu ce ieşea din ţară, au împiedicat prăbuşirea economiei. Acum, cei care au contribuit la salvarea economiei României nu au drept la vot pentru că USL a desfiinţat sute de secţii de votare din străinătate, în special din Spania şi Italia”.
Victor Ponta: „Marea noastră problemă nu este Comisia Europeană”
Premierul a evitat ieri să se refere la criticile din raport care vizau direct Guvernul şi USL, rezumându-se la generalităţi şi la a arunca vina pe Băsescu. „Marea noastră problemă nu este Comisia Europeană, ci faptul că românii nu au încredere în justiţie, că procesele durează prea mult, sunt hotărâri care denotă o practică neunitară, avem în continuare mari probleme de infrastructură, cu numărul de dosare pentru fiecare judecător. (…) Consider că păstrarea unui tip de monitorizare pe Justiţie este un lucru util şi necesar, mai ales că este vorba de raportul pe ultimii cinci ani: asta e Justiţia după 4 ani şi 10 luni cu domnul Băsescu şi două luni cu noi aflaţi la guvernare şi Băsescu preşedinte. Ceea ce sunt absolut convins este că trebuie să îndeplinim în continuare condiţiile cerute de Comisia Europeană, dar cel mai important lucru este să facem un sistem de justiţie benefic românilor.”
Crin Antonescu: „Pot să fac şi eu o critică”
Preşedintele interimar, Crin Antonescu, a declarat marţi, la Radio România Actualităţi: „Pot să fac şi eu o critică din capul locului, şi anume că acolo apar nişte teme şi decizii care exced nu numai MCV, dar şi atribuţiile CE. Primul lucru care sare în ochi este că, deşi MCV are nişte zone foarte clare, el este extins cu consideraţii şi cu puncte de vedere sau chiar măsuri de natură strict politică. Discutăm despre ceea ce ştim în acest moment că ar circula. (…) Sper ca în forma finală, oficială, a raportului să dispară”.
Cele mai dure critici aduse României
Presiunile politice la adresa Curţii Constituţionale
„Comisia Europeană îşi exprimă îngrijorarea privind recentele presiuni exercitate de membrii Guvernului României şi de politicieni asupra Curţii Constitu-ţionale: acestea sunt intervenţii inacceptabile împotriva unei instituţii judiciare independente. Guvernul şi oamenii politici de la toate nivelurile trebuie să respecte principiul separării puterilor.”
Nu sunt dovezi suficiente că se respectă independenţa justiţiei
„Evenimentele recente stârnesc preocuparea (CE) pentru ireversibilitatea şi durabilitatea reformelor. România trebuie să restabilească în ţară respectul pentru statul de drept, care include şi independenţa justiţiei. Încrederea partenerilor europeni în România va fi recâştigată prin dovezile pe care România le va aduce – precum faptul că legea este deasupra intereselor partidelor politice, toate părţile respectă justiţia, iar reformele făcute sunt ireversibile.”
Nu am demonstrat că nu mai avem nevoie de MCV
„Progresele în implementarea punctelor cerute de Comisia Europeană pentru a decide finalizarea (încetarea – nn) Mecanismului de Cooperare şi Verificare nu sunt prezente. Autorităţile române trebuie să demonstreze că în România s-a înrădăcinat un sistem de reforme ireversibil şi durabil şi că intervenţia externă a Mecanismului pentru Cooperare şi Verificare nu mai este necesară. De aceea paşii recent făcuţi de Guvern şi Parlament dau naştere îngrijorărilor.”
Traian Băsescu: „Opriţi-vă!”
„Fac un apel la cei care azi conduc ţara: Opriţi-vă din încălcarea regulilor de convieţuire democratică a statelor în interiorul UE! Oricâte slugi aţi avea printre analişti să explice ce bine fac aceşti doi oameni poporului român, românii vor simţi efectele comportamentului acestor doi politicieni foarte curând. Azi le simt în deprecierea monedei naţionale, mâine le vor simţi prin izolare”, a declarat ieri Traian Băsescu.
Ce instituţii au fost lăudate de Comisia Europeană
DNA – pentru rezultatele obţinute în lupta împotriva corupţiei. România este invitată să se asigure că succesul DNA va fi continuat sub noua conducere
ANI – pentru că este o componentă esenţială a luptei anticorupţie şi „îşi poate arăta primele rezultate bune”
Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie – pentru progresele înregistrare în procedura de selectare a judecătorilor
CSM – pentru că a recunoscut importanţa deosebită a integrităţii, prin adoptarea în martie a strategiei pentru integritate în domeniul justiţiei