Agenția de presă Reuters a analizat evenimetele din România, în contextul incendiului din Colectiv. Astfel, agenția arată că manifestațiile publice ample de după incendiu reflectă furia tot mai mare față de o cultură oficială a mitei în România, una din cele mai corupte țări din Europa, conform Agerpres.
În cele două săptămâni de după apariția informației că nu exista autorizație antiincendiu pentru clubul Colectiv, aproape 100.000 de români au ieșit în stradă, strigând ”Corupția ucide!”, în cadrul unor proteste împotriva acestui flagel care subminează administrația publică și serviciile de bază, adaugă agenția de știri citată.
Pentru mulți, decesele cauzate de incendiul din Colectiv au arătat pentru prima dată extrem de clar cum corupția și lăcomia pot face numeroase victime.
Kovesi: Corupția distorsionează competiția onestă
Direcția Națională Anticorupție (DNA) se luptă cu cazurile de corupție la nivel înalt, iar anchete sale au arătat cât de adânc înrădăcinată este corupția — de la conflicte de interese și abuz de putere la fraude și atribuirea de contracte cu statul în schimbul mitei.
„Corupția face ca resursele statului să se scurgă înspre o pătură restrânsă de persoane privilegiate, în detrimentul majorității populației”, a precizat, într-o declarație pentru Reuters, procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi. Corupția „distorsionează competiția onestă, atât în mediul de afaceri, cât și la stat. Prin urmare, a deține o funcție publică înseamnă a avea conexiuni și bani, investitorii cu proiecte serioase sunt descurajați, iar efectele sunt vizibile în calitatea serviciilor publice și a infrastructurii”, a mai precizat șefa DNA.
Tinerii, furioși pe politicieni
La demonstrații au luat parte în special tineri din mediul urban și cu studii, activi pe rețelele sociale și tot mai furioși pe politicieni, comentează Reuters. Unii rămân totuși pesimiști în legătură cu șansa reală de reformă odată ce furia care a urmat tragediei se va atenua. Protestele au fost printre cele mai mari din ultimii ani, însă au fost totuși mici pentru o țară cu aproape 20 de milioane de locuitori, notează Reuters.
„Tragedia din Colectiv a determinat mobilizarea rapidă a unui număr impresionant de persoane deoarece a servit ca supapă de presiune pentru nemulțumirea majoră față de guvernul (Victor) Ponta în special și clasa politică în general”, a declarat, pentru Reuters, Sergiu Mișcoiu, profesor în cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj. El a adăugat însă că „este puțin probabil ca politicile publice să se schimbe radical”.
Protestele, care au durat o săptămână, au dus la demisia guvernului condus de premierul Victor Ponta, însă rămân în continuare întrebări fără răspuns privind securitatea și lipsa unei supravegheri corespunzătoare în acest caz.
Fostul premier și vicepremier, anchetați de DNA
Procurorii au anchetat unii dintre cei mai puternici oameni din România, inclusiv pe Ponta, care este cercetat pentru fals în înscrisuri, spălare de bani și complicitate la evaziune fiscală, acuzații pe care le respinge. Ei au investigat totodată instituții și companii, dezvăluind corupția din guvern, sănătate, educație și sistemul judiciar.
În afară de incendiu, DNA anchetează de asemenea un caz important în care este implicat un fost vicepremier. Gabriel Oprea este suspectat că a folosit o coloană oficială la care nu avea dreptul. Acest episod a atras atenția atunci când unul dintre polițiștii de pe motocicletă din coloana sa a murit după ce a căzut cu motocicleta într-o groapă din carosabil, reamintește Reuters.
Numărul condamnărilor obținute de DNA a crescut constant de la an la an, mai notează Reuters. În primele zece luni din 2015, DNA a trimis în judecată peste 900 de persoane, inclusiv parlamentari, miniștri și primari. Rata condamnărilor în instanță în urma anchetelor DNA este de 90%, agenția reușind să obțină anul trecut un număr record de 1.138 de condamnări, adaugă sursa citată.
Lupta anticorupție din România a început în urmă cu circa un deceniu, DNA trimițând primele cazuri în instanță în 2005-2006. Independența magistraților a fost garantată în 2004, când România era candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Eforturile s-au intensificat în timpul lui Kovesi, fost procuror general al României.
Românii au acum o încredere semnificativ mai mare în DNA decât în guvern sau parlament, conform sondajelor de opinie. Reversul este că în prezent oamenii se așteaptă ca DNA să se ocupe inclusiv de cazuri care nu sunt de competența sa, potrivit lui Kovesi.
Însă această popularitate a ajutat la creșterea numărului de sesizări privind posibile cazuri de corupție făcute la DNA, punctul de plecare pentru cele mai multe dintre anchetele acestei direcții.
„Dezbaterea privind corupția a devenit una din principalele teme în societatea românească”, a spus Kovesi. „Faptul că începem să avem un nivel ridicat de intoleranță față de corupție se datorează parțial și activității procurorilor anticorupție”, a adăugat ea.
Și inițiativele organizațiilor nonguvernamentale au ajutat, cum ar fi crearea unei hărți interactive cu instituțiile unde oamenii trebuie să dea mită, mai subliniază Reuters.
