Afaceristul Florin Măran, rudă cu preşedintele CJ Timiş Titu Bojin, a fost trimis în judecată de Direcția Națională Anticorupție (DNA), alături de alte 13 persoane și două societăți comerciale, pentru spălare de bani, evaziune fiscală şi uz de fals. El este acuzat că, împreună cu cei 13 complici, ar fi produs un prejudiciu bugetului de stat de peste 12 milioane de lei. Potrivit unor surse judiciare, Măran invoca relația sa de rudenie cu șeful CJ pentru a își rezolva afacerile.
Florin Dănuţ Măran, în calitate de administrator al societăţilor comerciale Tehnocer SRL şi Dateco SRL, este cel care ar fi constitui grupul infracţional organizat. Afaceristul a fost plasat în arest la domiciliu, după ce instanţa a respins propunerea de arestare preventivă formulată de procurorii DNA Timiş.
Tot sub control judiciar au mai fost trimişi în judecată Marcel Ladislau Adler, Ioan Francisc Toth, Cirpian Stănescu, Ion George Munteanu, Marcel Stănescu, Zaharia Radu, Florin Stănescu, Benoni Mihai, Alexandru Radi, Marcel Rădulescu, Dragoş Burghel, Ferman Stănescu, precum şi Istrate Stănescu, în stare de arest. De asemenea, firmele administrate "de facto" de Florin Măran – Technocer şi Dateco – au fost trimise în judecată pentru complicitate la evaziune fiscală şi complicitate la spălarea banilor.
Firma de construcții Tehnocer are mai multe contracte cu Consiliul Județean Timiș, unul dintre acestea vizând reabilitarea Spitalului Județean. Preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin, este naşul fiului lui Florin Măran, potrivit unor surse judiciare. Preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin, este cercetat sub control judiciar, într-un alt dosar, privind atribuirea unor contracte.
Potrivit rechizitoriului procurorilor DNA Timiş, omul de afaceri Florin Măran, cu sprijinul altor inculpaţi, nu a plătit TVA de 7.990.700,10 lei şi impozit pe profit de 4.342.119,09 lei, pe care firmele Technocer şi Dateco le datora bugetului de stat. O parte din suma provenind din evaziune fiscală ar fi fost transferată succesiv, prin conturile unor persoane juridice, iar ulterior i-ar fi fost dată lui Măran şi "reintrodusă în circuitul civil în scopul însuşirii ei de către acesta".
"În demersul de a obţine, în mod ilicit, avantaje pecuniare mai multe, inculpatul Măran Florin Dănuţ a pus la punct un mecanism complex, prin intermediul căruia a obţinut diferite sume de bani care, în realitate, trebuia să fie achitate statului român cu titlu de impozite şi taxe. Astfel, pentru obţinerea sumelor de bani, inculpatul Măran Florin Dănuţ a iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat la care au aderat succesiv inculpaţii Stănescu Ciprian, Munteanu Ioan George, Stănescu Istrate, Stănescu Marcel, Radu Zaharia, Mihai Benoni, Radi Alexandru, Rădulescu Marcel, Burghel Dragoş şi Stănescu Ferman", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
Anchetatorii susţin că, prin firme administrate în drept sau în fapt de membrii grupării, au fost simulate relaţii comerciale fictive, pentru a fi diminuate taxele şi impozitele datorate.
"Au fost simulate operaţiuni fictive de vânzare a unor bunuri către firme cu sediul în România care, conform prevederilor legislaţiei fiscale, beneficiau de restituirea TVA. În realitate, scopul operaţiunilor l-a constituit compensarea cu suma ce ar fi trebuit obţinută din TVA cu taxele şi impozitele pe care, în mod real, firmele respective ar fi trebuit să le achite bugetului statului, corespunzător bunurilor vândute. Întrucât, potrivit normelor fiscale din România, în preţul de vânzare a unui bun este inclusă TVA, automat acea taxă trebuia achitată statului român, obligaţie care însă inculpatul Măran Florin Dănuţ a reuşit să o înlăture", se mai arată în rechizitoriu.
Procurorii au precizat că, pentru a ascundce aceste fapte, Măran a înregistrat în contabilitate facturi fiscale false, care figurau ca fiind emise de societăţi comerciale înregistrate în România. În condiţiile în care în preţul cu care erau "achiziţionate" acele bunuri era inclus TVA, rezulta imediat o diminuare sau chiar anularea TVA care trebuia achitată statului.
Măran ar fi dispus înregistrarea în contabilitatea firmelor Technocer şi Dateco a 203 documente contabile, prin care se atesta existenţa unor operaţiuni comerciale de achiziţie a unor mărfuri de la un număr de 18 societăţi comerciale, în realitate acestea fiind inexistente. Omul de afaceri a fost ajutat de ceilalţi membri ai grupului, care ar fi acceptat să îi dea facturi fiscale false, în numele unor firme în care figurau ca asociaţi, administratori sau împuterniciţi, fiind totodată întocmite şi mai multe documente justificative false.
"Scopul acestor din urmă acte era acela de a spori şi întări credibilitatea existenţei acelor relaţii comerciale, astfel ca, în cazul unui control, să fie mai dificilă la o verificare sumară identificarea neregulilor cu privire la acele relaţii. Tot în acest scop, inculpatul Măran Florin Dănuţ le-a solicitat celorlalţi coinculpaţi înregistrarea în contabilitate şi declararea la organele fiscale a relaţiilor comerciale pentru ca, pe de o parte să înlăture eventuale suspiciuni care ar fi putut plana asupra sa cu ocazia unei verificări sumare a organelor de control, iar pe de altă parte, pentru a răsturna practic vinovăţia din sarcina sa în cea a celorlalţi coinculpaţi sau asupra administratorilor firmelor implicate în activitatea infracţională, întrucât în asemenea caz, neplata taxelor şi impozitelor cădea în sarcina acestor din urmă persoane fizice şi juridice şi nu în sarcina firmelor administrate în fapt de inculpatul Măran Florin Dănuţ", se arată în rechizitoriu.
Anchetatorii susţin că întregul mecanism consta în interpunerea celor două societăţi ale lui Măran între furnizor şi cumpărătorul mărfurilor, procedeu cunoscut sub denumirea de interpunerea unei firme "tampon".
Procurorii au mai stabilit că, pe lângă TVA datorată statului prin înregistrarea în contabilitatea Technocer şi Dateco a facturilor fictive, a fost diminuată şi baza de calcul asupra căreia trebuia aplicat impozitul pe profit, sumele ce figurează ca fiind "achitate" emitenţilor acelor facturi constituind o cheltuială, în înţelesul legislaţiei fiscale, ce avea repercusiune directă asupra acestui impozit.
Din interceptările prezente la dosar se desprinde vinovăția inculpaților, potrivit anchetatorilor.
Convorbire între Adler Ladislau Marcel și Cîmpian Ovidiu Petru din data de 01.07.2014 ora 15:29:32
„Cîmpian Ovidiu Petru : – Ce faci?
Adler Ladislau Marcel : – Intru în LUGOJ.
Cîmpian Ovidiu Petru : – Ăia ce te-or sunat …
Adler Ladislau Marcel : – Da!
Cîmpian Ovidiu Petru : – Îs aici.
Adler Ladislau Marcel : – Na! Şi?
Cîmpian Ovidiu Petru : – Păi şi! Îţi spun să ştii!
Adler Ladislau Marcel : – Să plece!
Cîmpian Ovidiu Petru : – Păi ce să plece c-or zis că stau aici. Să vină, că să facă, să dreagă, să vorbească …
Adler Ladislau Marcel : – Cine?
Cîmpian Ovidiu Petru : – Cu tine vor să vorbească.
Adler Ladislau Marcel : – Cine?
Cîmpian Ovidiu Petru : – Ăia de săptămâna trecută.
Adler Ladislau Marcel : – Da?
Cîmpian Ovidiu Petru : – Îhî! Că aşa, că spre bine, că ei nu vor scandal că ei iar or început … Bă, zic, nu ştiu! Nu vă răspunde, nu vă răspunde! Asta e! Aşteptaţi aici, poate vă sună …
Adler Ladislau Marcel : – Îhî!
Cîmpian Ovidiu Petru : – Eventual sună-le şi dă-le viteză sau eu ştiu ce vor.
Adler Ladislau Marcel : – N-am ce să …
Cîmpian Ovidiu Petru : – Păi nu mă, da' în perioada asta să stea pe aici nu-i indicat. Din punctu' meu de vedere. Tu ştii. Înţelegi? Mai bine îi chemi, vorbeşti cu ei, vezi ce …
Adler Ladislau Marcel : – N-am ce să vorbesc!
Cîmpian Ovidiu Petru : – Păi da, da' nici aici să stea. Mai … vin ăia pe aici o caut pe Tabitha şi să … dau nas în nas cu ăştia şi ne-am scos. Na! Nu ştiu! Tu ştii!
Adler Ladislau Marcel : – Explică!
Cîmpian Ovidiu Petru : – Ce?
Adler Ladislau Marcel : – Explică-le!
Cîmpian Ovidiu Petru : – Păi n-am ce să le explic Marcele. Le-am explicat frumos. Florin îi plecat, n-aveţi ce … Puteţi să staţi aci o săptămână că omu' nu vine Marcel îi plecat şi el, sunaţi-l … Mie, zic, nici mie nu-mi răspunde. Că sună-l pe Marcel … N-am mă ce să sun. Numai na! Să ştii că n-o să plece că aşa fac.
Adler Ladislau Marcel : – Îhî!”
După discuţie, în aceeași zi la ora 17:42:28, Adler Ladislau-Marcel recepţionează un mesaj SMS: "Ivazionistule tu urmezi sa fi inchis eu vreau sa ne intalni sa vorbim si plec."
Pe 02-07-2014 la ora 09:19:05 inculpatul Măran Florin Dănuţ primește un SMS din care, potrivit anchetatorilor, reiese că transmiţătorul mesajului îl cunoştea pe inculpatul Adler Ladislau Marcel: "Domnu florin te rog frumos trimite pe maricel sa ne intalnim sa rezolvam problema ca nam timp sa stau eu aseara am dormit in masine astept un raspuns"
Un alt SMS trimis inculpatului Adler Ladislau Marcel în ziua de 27.09.2014, la ora 12:29:08: "şti că tu le scriai aşa că e scrisu tău şi tu îmi băgai bani de la tine şi eu ţi aduceam înapoi aşa că asta-i spălarea degeaaba plăteşti dacă eu declar aşa ajută-mă să plec"
Mesaj SMS trimis inculpatului Măran Florin Dănuţ în data de 06.10.2014, la ora 17:19:03: "marcel el a scris toate facturile dela buștean știe foarte bine că la pușcărie ajunge și tu ai dirijat totul tu ești hoțu al mare".
Dosarul va fi judecat de magistraţii Tribunalului Timiş.
Anchetatorii au pus sechestru asigurător pe două imobile ale lui Măran, din judeţul Timiş, unul de 100.000 de metri pătraţi, în valoarea de 1.166.000 de euro, iar celălalt de 103.000 metri pătraţi, în valoarea de 1.136.630 de euro – reprezentând dreptul de operare, şi 28.000 de euro – reprezentând dreptul de proprietate asupra terenului. De asemenea, anchetatorii au pus sub sechestru şi alte bunuri imobile deţinute de Măran, tot din judeţul Timiş.
Din prejudiciul reţinut de procurori în cazul lui Florin Măran, acesta a achitat, până la data redactării rechizitoriului, şase milioane de lei, iar recent a mai dat 2.018.820 de lei, a precizat DNA.
