Groapa de gunoi de la Glina ar putea ascunde averea familiei unui cap al mafiei siciliene – Vito Ciancimino, fost primar din Palermo, decedat în 2002, potrivit procurorilor italieni. Ancheta a fost subiectul unui reportaj video transmis anul trecut de postul de televiziune Euronews. Administrarea afacerilor sale ar fi fost preluată de fiul boss-ului mafiot, Massimo Ciancimino (foto). Moştenitorul celui numit Don Vito ar spăla banii murdari din activitatea grupării prin firme care gestionează și groapa de la Glina.
Circuitul banilor murdari a fost descoperit încă de acum 8 ani, când președintele Băncii Naționale Italiene, care coordonează și Direcția de combatere a spălării banilor din Peninsulă, a sesizat autoritățile române competente, Procuratura și DIICOT, despre descoperirea unui circuit de bani murdari între România și Italia în care se presupunea că sunt implicați societatea Ecorec și acționarii acesteia.
„Spălarea banilor murdari cu ajutorul deşeurilor. Asta cred procurorii italieni că se întâmplă în România“, anunţau jurnaliştii Euronews. Procurorii italieni au strâns date, au audiat martori și au colaborat îndeaproape cu procurorii DIICOT din România, însă în tot acest timp afacerea cu gunoaie de la Glina a mers înainte, iar suspiciunile că banii bucureștenilor finanțează în continuare mafia italiană nu au fost spulberate.
Victor Dombrovschi, managerul societăţii Ecorec, cel despre care procurorii spun că este omul de legătură al italienilor, acuză o campanie media concertată împotriva lui Massimo Ciancimino, despre care spune că ar fi dusă chiar de mafia italiană. El susținea anul trecut că se încearcă astfel discreditarea celui mai puternic martor antimafia într-un mare proces din Italia. Massimo Ciancimino este martor în faimosul proces care are loc în Italia în care sunt implicați funcționari înalți din aparatul de stat – 2 foști miniștri, 2 foști deputați, 3 generali și un colonel, precum și capi ai mafiei italiene din anii ’70-’80, așa cum menționează presa italiană. „Față de cele mai sus menționate, suntem de părere că este un mare interes în a-l discredita pe martorul-cheie Massimo Ciancimino“, susținea Dombrovschi.
Ancheta derulată în prezent în Italia şi în alte ţări din Europa şi-a propus să identifice persoanele şi societăţile cu care ar fi în afaceri Massimo Ciancimino şi să recupereze bunurile materiale moştenite de acesta de la tatăl său. Acesta din urmă a avut legături strânse cu mafia siciliană, Cosa Nostra, spun autorităţile de la Roma.
Massimo Ciancimino: „N-am fost niciodată în România”
Fiul lui Don Vito, investigat de procurorii de la Roma, a acordat un interviu postului Euronews, dar numai pentru a insista că este nevinovat. A negat că ar fi fost vreodată în România şi că l-ar cunoaşte pe Victor Dombrovschi, cel care s-a ocupat de gestionarea deşeurilor de la Glina şi care, potrivit justiţiei italiene, ar avea legături cu fraţii italieni Pileri, aflaţi la conducerea unei alte companii din România. Jurnaliştii Euronews nu au fost primiţi de reprezentanţii Ecorec şi nu au fost primiţi la vreo discuţie.
Autorităţile române au fost însă mai cooperante. Primăria din Popeşti-Leordeni le-a arătat contractul de administrare a gropii Glina, iar şeful DIICOT de la acea vreme, Codruţ Olaru, le-a vorbit despre colaborarea între procurorii italieni şi cei români.
La Roma, autorităţile continuă să caute dovezi pentru a demonstra o legătură directă între Massimo Ciancimino şi afacerea de la Glina. Garda Financiară italiană încearcă, de mai multe luni, să reconstruiască patrimoniul lui Vito Ciancimino, care a murit acum 12 ani. Este vorba de un tezaur format din mari sume de bani ascunse în străinătate, un patrimoniu care ar fi rezultatul afacerilor făcute de familia Ciancimino în anii ’80 cu mafia din Sicilia, bani care ar fi utilizaţi acum de fiul lui Vito, Massimo Ciancimino.
Un judecător italian acuză DIICOT de tergiversare
Silvana Saguto, președintele Tribunalului Palermo, din Sicilia, a dispus sechestru pe întreaga companie ECOREC, însă DIICOT a sechestrat doar șapte camioane ale companiei. Silvana Saguto a acuzat atunci autoritățile române că protejează ECOREC și acționarii acesteia, însă, ulterior, pentru a evita orice fel de suspiciuni care deja deveniseră temă de negociere diplomatică între cele două țări, prin Ordonanța din 7 august 2013 emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DIICOT a impus sechestru asupra tuturor acțiunilor emise de ECOREC SA.
Procurorii italieni au venit în România pentru a afla detalii despre modul de operare a grupului mafiot. Massimo Ciancimino ar lucra prin interpuşi care controlează firmele administratoare ale deşeurilor de pe cele 114 hectare de la Glina. Omul său de bază ar fi Victor Dombrovschi, despre care presa a scris că ar fi lucrat pentru Serviciul Extern de Informaţii și că ar fi plecat din România între 1977 și 1994 și a venit cu bani din Australia. El controlează Gaz Vest, societate care distribuie gaz (de la Romgaz) în 35 de localități. O altă afacere de-a sa este salubrizarea. Dombrovschi este asociat cu frații Sergio și Giuseppe Pileri – cercetați în Palermo pentru asociere de tip mafiot și spălare de bani. Cei trei administrează gropile ecologice de la Glina (București), din Tulcea și curăță Mangalia. Pentru frații Pileri a lucrat și colonelul (r) SRI Corneliu Păltânea, judecat pentru corupție.
ECOREC – insolvență pentru a ascunde scandalul internațional
Cercetările internaționale, acuzațiile și condamnările făcute de autoritățile italiene și române au declanșat un adevărat război în interiorul ECOREC, între asociații și interpușii șefului clanului mafiot, Massimo Ciancimino. Pentru a proteja societatea ECOREC, pentru a avea continuitate în activitate și pentru a avea în continuare posibilitatea de a furniza bani către mafia siciliană, asociații ECOREC au decis să se ascundă în spatele Legii insolvenței din România și, conform datelor de la Registrul Comerțului, în anul 2013 au cerut intrarea voluntară în insolvență, numind în calitate de administrator judiciar societatea Podoreanu Insolv IPURL.
Dar în această situație licența societății ECOREC, conform HG 745/2007, trebuia retrasă. Continuarea activității de gestiune a deșeurilor, care reprezintă un serviciu public de importanță majoră, în această situație nu ar mai fi fost posibilă decât dacă exista susținerea unor instituții publice din România, potrivit unor surse .
Fără ajutorul societăților de salubrizare a deșeurilor din București și Ilfov, afacerea de la Glina și, mai departe, afacerea mafiotă a lui Massimo Ciancimino nu ar mai fi fost posibile. Firmele care ajută Ecorec sunt Rosal, Supercom,SALPREST și REVITAROM, firme care deservesc aproape jumătate din suprafața Bucureștiului și a județului Ilfov.
Eduard Martin, acționar la firma Polaris, una dintre cele mai mari firme de salubrizare din România, deputat și membru al Comisiei de Industrie din Parlamentul României, a declarat pentru România liberă că există posibilitatea ca insolvența să poată ajuta o firmă să ocolească anumite hotărâri ale justiției. „Dacă o firmă se află în insolvență, potrivit legii nu i se pot aplica alte hotărâri până când creditorii nu își recuperează sumele pe care le au de primit. Autoritățile statului urmăresc situația firmei și atunci când este publicată procedura de faliment se pot aplica și alte reguli.”
Legat de situația firmei Ecorec, Eduard Martin nu a vrut să comenteze, însă ne-a declarat că la Mangalia, de exemplu, după scandalul de la firma italienilor, firmele de salubrizare au preferat să ducă gunoiul la o altă groapă de gunoi, de la Costinești, a firmei Iridex.
