România se pregăteşte să încheie un ciclu electoral, intrând în ultimul an al mandatului parlamentar 2012-2016. Faţă de început, o parte dintre cei care se aflau la masa deciziilor, influenţând alianţele politice şi majoritatea parlamentară, au părăsit politica sau joacă roluri marginale. În unele cazuri au fost daţi la o parte de colegii de partid, în altele de către procurori sau au demisionat în urma manifestaţiilor de stradă.
Prăbuşirea cea mai spectaculoasă este, de departe, cea a lui Victor Ponta, devenit lider al PSD în ianuarie 2010 şi premier al României în mai 2012. Acum, a pierdut ambele funcţii. Ponta a rezistat ani de zile la putere, în ciuda acuzaţiilor de plagiat şi a scandalului de la alegerile prezidenţiale din 2014, când numeroşi români din străinătate nu au reuşit să voteze. Începutul sfârşitului s-a produs în iunie anul trecut, când procurorii DNA l-au acuzat de spălare de bani şi fals în înscrisuri în dosarul „Turceni-Rovinari”. După o lună de zile, fostul premier a făcut o jumătate de pas înapoi, retrăgându-se din fruntea PSD, dar nu şi a Guvernului. Însă, planul său de a o impune pe Rovana Plumb drept preşedinte interimar al PSD a eşuat, postul fiind ocupat de fostul partener politic al lui Ponta, Liviu Dragnea. În noiembrie, Ponta a fost forţat să demisioneze şi din fruntea Guvernului, în urma manifestaţiilor de stradă care au urmat după tragedia din clubul Colectiv. Demisia a fost anunţată chiar de Liviu Dragnea. Acum, Ponta este simplu deputat PSD şi a depus o cerere de înfiinţare a unei fundaţii. Oficial, fundaţia se va ocupa de conferinţe pe teme de politică externă, dar susţinătorii lui Liviu Dragnea bănuiesc că va fi folosită drept platformă politică.Indiferent ce planuri are Victor Ponta, acestea pot fi date peste cap de o eventuală condamnare în dosarul „Turceni-Rovinari”.
Crin Antonescu nu mai candidează
Ca simplu parlamentar, fără nicio funcţie, Victor Ponta este acum în aceeaşi situaţie cu fostul său partener din fruntea USL, Crin Antonescu, rămas simplu senator. Prăbuşirea politică a lui Crin Antonescu, fost preşedinte al PNL (2009-2014) şi preşedinte interimar al României (10 iulie -31 august 2012), a început tocmai în urma conflictelor cu Victor Ponta. Acestea au apărut pe fondul informaţiilor neoficiale că PSD nu îl va susţine pe Crin Antonescu pentru postul de preşedinte al României, în ciuda înţelegerii dintre cele două partide în acest sens. La sfârşitul anului 2013, USL s-a confruntat cu un scandal major, după ce Parlamentul a modificat Codul Penal, Antonescu şi Ponta acuzându-se reciproc, în public, de minciună. La începutul anului 2014, Antonescu a încercat să îl aducă în Guvern pe prim-vicepreşedintele PNL, Klaus Iohannis, pe funcţia de ministru de Interne şi totodată vicepremier. În urma refuzului lui Ponta şi al PSD de a-l numi vicepremier pe Iohannis, liberalii au ieşit de la guvernare, în februarie 2014, şi USL s-a destrămat.
După câteva luni, Antonescu s-a retras din fruntea PNL, ca urmare a rezultatului slab de la europarlamentare, şefia PNL fiind preluată de Klaus Iohannis. După ce mai mulţi lideri ai partidului, în frunte cu Ludovic Orban şi Teodor Atanasiu, au reclamat scăderea sa în sondaje, Antonescu a anunţat că se retrage şi din cursa pentru Cotroceni. A revenit, ulterior, anunţând că vrea să candideze pentru Cotroceni, dar în vara anului 2014 PNL l-a preferat pe Klaus Iohannis, mai bine plasat în sondaje şi considerat mai dezirabil pentru electoratul PDL, partid cu care liberalii parafaseră o alianţă, urmată de o fuziune. De atunci, Antonescu a dezminţit toate zvonurile privind o eventuală revenire, anunţând că după sfârşitul mandatului de senator se va retrage din politică şi nu va mai candida pentru nicio funcţie.
Dan Voiculescu, la închisoare
A dispărut din prim-planul vieţii politice şi un alt fondator al USL, fostul preşedinte de onoare al PC, Dan Voiculescu. Acesta a patronat două suspendări ale lui Traian Băsescu, în 2007 şi 2012, dar a făcut jocuri şi în interiorul USL, începând mandatul ca aliat al PNL, dar trecând, ulterior, în barca PSD. A părăsit scena politică în urma unei decizii a justiţiei, pronunţată după mai multe amânări. La sfârșitul anului 2008, Voiculescu a fost trimis în judecată, fiind acuzat de utilizarea, în 2003, a influenței sale, în calitate de lider al unui partid aflat la guvernare, pentru achiziționarea de către Grivco a pachetului majoritar de acțiuni al Institutului de Cercetări Alimentare. În data de 8 august 2014, Curtea de Apel București l-a condamnat la zece ani de închisoare.
Creşterea şi descreşterea lui Gabriel Oprea
Soarta lui Ponta şi Antonescu ar putea fi împărtăşită în curând şi de un alt lider al fostei USL, Gabriel Oprea. Liderul UNPR se afla pe val în vara anului trecut, fiind vicepremier şi ministru de Interne. A fost premier interimar în timp ce Victor Ponta a plecat în Turcia pentru operaţie, iar liberalii îi făceau curte pentru schimbarea majorităţii parlamentare. În aceste condiţii, apăruseră informaţii neoficiale potrivit cărora Gabriel Oprea ar putea deveni viitorul premier al României. Strategia lui Oprea, de a asigura ani de zile majoritatea parlamentară fie pentru PDL, fie pentru PSD, prin racolarea de parlamentari de la alte partide, părea să dea roade. Prăbuşirea lui Oprea a fost provocată de moartea unui poliţist, Bogdan Gigină, care deschidea coloana oficială a vicepremierului. Scandalul a fost declanşat de faptul că, iniţial, Ministerul de Interne a ascuns informaţia, iar vicepremierul nu a lămurit dacă era sau nu în misiune oficială, adică dacă avea dreptul să beneficieze de coloană oficială.
Acum, Oprea este izolat pe scena politică şi singura speranţă de a intra în viitorul Parlament este o alianţă cu PSD. Semnarea unui protocol PSD-UNPR a fost amânată, de mai multe ori, în ultimele şase luni de zile. Iniţial, amânarea s-a produs din cauza pretenţiilor ridicate ale UNPR, acum are la bază ezitările PSD de a se mai alia cu partidul lui Gabriel Oprea.
Elena Udrea, autosuspendată
Alţi lideri politici cu influenţă şi-au pierdut chiar libertatea, prin pedepse temporare sau chiar definitive. Elena Udrea a fost, ani de zile, unul din numele grele ale politicii româneşti, fiind asociată cu fostul preşedinte Traian Băsescu, căruia i-a datorat ascensiunea politică. În Guvernul Boc, Udrea a condus unul dintre cele mai importante ministere, cel al Dezvoltării Regionale şi Turismului. Din 2014 a preluat conducerea PMP, fiind şi candidatul la preşedinţie al acestei formaţiuni. La începutul lui 2015 a început prăbuşirea, după ce procurorii au trimis Parlamentului nu mai puţin de şase cereri – trei de urmărire penală şi trei de arestare – în dosarele „Gala Bute” şi Microsoft. După aprobarea Parlamentului, judecătorii au plasat-o în arest preventiv și, ulterior, sub control judiciar. În aceste condiţii, a fost nevoită să se autosuspende din PMP, dar şi-a păstrat locul în Parlament. La finalul anului, Camera Deputaţilor a respins o nouă cerere a DNA pe numele său.
Prăbuşire senzaţională
O altă cădere spectaculoasă a fost aceea a patronului OTV, Dan Diaconescu. Cu un mesaj anti-sistem, partidul pe care l-a înfiinţat, PP-DD, condus oficial de Simona Man, a devenit a treia forţă politică la alegerile din 2012, după USL şi ARD, obţinând 68 de parlamentari. În aceste condiţii, Diaconescu s-a visat un arbitru al scenei politice, apogeul fiind înregistrat în iunie 2014, când PP-DD a semnat un protocol de colaborare cu PSD, în căutare de sprijin parlamentar după ruperea USL. Visurile lui Diaconescu s-au prăbuşit, din cauza problemelor de natură penală. În 4 martie 2015, Curtea de Apel Bucureşti a hotărât condamnarea lui Dan Diaconescu la cinci ani și șase luni de închisoare cu executare pentru şantaj, decizia fiind definitivă.
Efecte diferite asupra apropiaţilor
Prăbuşirea unor lideri politici a atras, în unele cazuri, şi căderea unor colaboratori apropiaţi, care influenţau luarea deciziilor, dar alţii au supravieţuit celor care i-au susţinut. Astfel, înfrângerea lui Victor Ponta în alegerile prezidenţiale din 2014 a atras şi retragerea din PSD a lui Sebastian Ghiţă, unul dintre apropiaţii premierului. La fel ca Victor Ponta, deputatul şi patronul de televiziune are acum probleme în justiţie, fiind acuzat de trafic de influență, spălare de bani, coruperea alegătorilor. Şi pentru fostul ministru al Transporturilor, Dan Şova, prietenia cu Victor Ponta s-a dovedit multă vreme utilă. Câtă vreme Ponta a fost lider PSD şi premier, majoritatea parlamentară l-a scăpat pe Şova de arestare. După ce şefia PSD a fost preluată de Liviu Dragnea, senatorii au votat ridicarea imunităţii lui Dan Şova, arestat preventiv în dosarul „Turceni-Rovinari”. În schimb, socrul lui Victor Ponta, Ilie Sârbu, considerat un fel de lider din umbră al PSD, a fost tras pe dreapta într-o manieră elegantă, fiind repartizat, cu acceptul lui Liviu Dragnea, într-un post bine plătit la Curtea Conturi. Pe de altă parte, colaboratorii de încredere ai lui Crin Antonescu, Dan Mihalache şi Eduard Hellvig, au reuşit să aibă o relaţie bună şi cu noul lider al PNL, Klaus Iohannis. După ce acesta a devenit preşedintele României, Mihalache a ajuns şef al Cancelariei Prezidenţiale, iar Hellvig director al SRI. S-a retras recent din politică Daniel Chiţoiu (ALDE), lăsat de Antonescu preşedinte interimar al PNL, în perioada când şeful plin al PNL a fost preşedinte interimar al României.
