Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului (IICCR) a depus o sesizare penala la Parchetul Militar impotriva a 210 fosti comandanti de inchisori comuniste, colonii si lagare de munca. Acestia sunt acuzati de genocid si au varste cuprinse intre 44 si 99 de ani. "Nu putem fi siguri 100% ca toti sunt in viata, e posibil sa fie si erori. Ramane la latitudinea Parchetului Militar sa verifice daca sunt sau nu in viata", a declarat Stejarel Olaru, directorul IICCR. Investigatorii institutului au cercetat documente privind aproximativ 800 de persoane care au avut de-a face cu sistemul penitenciar din perioada comunista, dar au obtinut informatii sigure doar pentru cei 210 acuzati. "Acestia sunt acuzati ca au folosit sistemul de detentie ca principal instrument de realizare a politicii de extremism social pentru categorii largi de persoane si in baza articolului 357 din Codul Penal actual sunt acuzati de genocid si de crime impotriva umanitatii", a spus Andrei Muraru, seful Biroului de Cercetare in Arhive al IICCR. El a mai adaugat ca aceasta sesizare penala este si un act moral fata de cei care au avut de suferit sub regimul comunist: "In inchisorile Romaniei s-a consumat viitorul ei. Romania a pierdut foarte mult prin exterminarea elitei in inchisori".
Marius Oprea, presedintele IICCR, a explicat ca unii dintre cei acuzati au continuat dupa Revolutie sa-si faca meseria in acelasi domeniu, de unde s-au si pensionat. Faptul ca acum sunt acuzati de genocid reprezinta mai degraba o reparatie morala, pentru ca ei au beneficiat de pensii uneori de zece ori mari decat ale detinutilor politici. Marius Oprea nu le-a putut acorda nici o circumstanta atenuanta celor 210. "Aveau functii de comanda, nu se pot scuza ca ei doar executau un ordin. Criminalii nazisti sunt si azi cautati prin junglele Argentinei, iar criminalii comunisti sunt aici, au vile langa noi", a completat Oprea. De pe lista celor 210 acuzati de genocid, sapte nume au fost dezvaluite, faptele si datele lor biografice fiind deja publice in alte lucrari de specialitate.
Gheorghe Iuliu Sebestyen a lucrat in Directia Politica a Directiei Generale a Penitenciarelor si a fost seful Biroului Cadre al Centrului de Coordonare a Coloniilor si Penitenciarelor Constanta, organism care coordona zona Canalului Dunare-Marea Neagra. Constantin Cimpoiesu a condus penitenciarele Suceava, Botosani si Tulcea, unde Securitatea ancheta cu "metode specifice". Florian Cormos, educator politic, a activat la conducerea coloniei de munca pentru femei Saligny, la Poarta Alba si Constanta. A fost condamnat chiar si de comunisti pentru cruzimea lui, dar rapid amnistiat, repus in drepturi si decorat. Iosif Ion Ficior, anchetator politic, a condus lagarele Poarta Alba, Suceava, Borzesti si Periprava. Constantin Teodor Rautu a educat politic la Galati, Gherla, Suceava, Poarta Alba si Ostrov. Dumitru Scripa s-a ocupat cu reeducarea si anchetele politice la colonii de munca precum Capul Midia, Castelu, Cavnic sau Tecuci. Aurel Vasile Rus a fost si el educator si sef in locuri cu traditie precum Periprava, Gherla si Aiud.
» Statut
IICCR a fost infiintat de Guvernul Romaniei in 2005 si este abilitat sa efectueze investigatii cu privire la crimele, abuzurile si incalcarile drepturilor omului pe intreaga durata a regimului comunist din Romania, precum si sa sesizeze organele in drept atunci cand identifica astfel de fapte.
» Cruzime
Cei sapte "educatori" politici dezvaluiti de IICCR au fost "mustrati" sau retrogradati pana si de catre organele comuniste, din cauza cruzimii si tratamentelor inumane la care isi supuneau detinutii din lagarele de munca pe care le conduceau.
Meniul crimelor
Stejarel Olaru, directorul IICCR, spune ca abuzurile si crimele care au fost coordonate de comandantii si ofiterii din sistemul penitenciar romanesc al perioadei 1945-1989 includ: incarcerari si detentii fara forme legale, conditii de detentie inumane, rele tratamente, folosirea bataii ca forma de educare, lipsirea detinutilor de medicamente si asistenta medicala, ratii alimentare reduse, lipsa asistentei juridice, munca silnica de peste 10 ore pe zi. Ei au contribuit la realizarea unei politici de extremism social impotriva unor categorii sociale ca burghezia, mosierimea, taranimea, intelectualii, studentii sau clericii. "Crimele lor sunt imprescriptibile", mai spune Olaru. Numele celor 210 au fost in mare parte nedezvaluite, pentru ca investigatorii institutului au intrat in contact cu documente clasificate strict secret, iar legea le interzice sa publice date cu caracter personal despre cei investigati. Certificatul ORNISS, multumita caruia au putut face acest lucru, le interzice sa faca publice astfel de informatii.
