Aniversarea a 167 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu a fost sărbătorită la Galați la prima statuie care a fost ridicată în memoria poetului național. Aceasta a fost realizată din marmură de Carrara, de către sculptorul Frederic Storck, iar meritul pentru acest prim omagiu adus poetului aparţine tuturor gălăţenilor de la începutul secolului 20, pentru că finanţarea a fost asigurată printr-o subscripţie publică organizată de un comitet condus de publicistul Corneliu Botez.
Din banii strânşi, 12.500 lei au fost plătiţi sculptorului, iar cu restul a fost finanţată emiterea unei medalii omagiale. Statuia a fost comandată lui Frederic Storck pe 4 ianuarie 1910. Pe 16 octombrie 1911, când a avut loc dezvelirea, au fost prezente la eveniment mari personalităţi ale culturii româneşti, între care scriitorul Duiliu Zamfirescu, preşedintele Academiei Române. Toate acele personalităţi au semnat un document care a fost apoi zidit în soclul statuii.
167 de ani mai târziu, la aniversarea nașterii poetului au participat aproximativ 150 de gălățeni, majoritatea oameni simpli, tineri și vârstnici și membri ai filialei Galați-Brăila a Uniunii Scriitorilor. Cu excepția directoarei Centrului Cultural Dunărea de Jos, Florina Zaharia, și a președintelui Comisiei de Cultură a Consiliului Municipal, medicul Gheorghe Bugeac, alte instituții de cultură au fost reprezentate de funcționari din eșaloanele doi și trei.
12.500 de lei pentru realizarea statuii au fost strânși în 1910 prin contribuțiile tuturor gălățenilor, fondurile fiind adunate printr-o subscripție publică
Au lipsit ca de obicei reprezentanții principalelor instituții ale administrației locale, primarul, viceprimarii, parlamentarii, în general politicienii, care consideră că aniversarea lui Eminescu este atributul exclusiv al scriitorilor și a celor care își salariile de la o instituție de cultură.
Distrusă de intemperii
De ani de zile, specialiștii în arte plastice tot avertizează reprezentanții municipalității că prima statuie ridicată în memoria lui Eminescu este pe punctul de a se dezintegra, pentru că se degradează de la an la an, fiind afectată de intemperii, îngheţ, dezgheţ, viscole, precipitații.
Graficianul Gheorghe Andreescu, muzeograf la Muzeul de Arte Vizuale Galaţi, a semnalat de mai multe ori situația. „Eu m-am adresat Direcţiei de Patrimoniu din Primărie, am făcut şi un proiect, pentru că statuia lui Eminescu mai rezistă mult, se va dezintegra de la bază. Nu ştiu dacă aţi văzut lucrarea de aproape şi să observaţi că este crăpată, este afectată foarte grav din punct de vedere structural. Este regretabil că așa o statuie valoroasă rămâne în ger, în ploaie, în soarele arzător. Primăria are un raport detaliat din partea mea, pe care l-am trimis anul trecut”, a declarat Gheorghe Andreescu.
În opinia acestuia, soluția ar fi ca statuia să amplasată într-un spațiu muzeal închis, iar în aer liber să fie instalată o replică a sa. „Totuși, actuala administrație și-a manifestat interesul de a cere părerea artiștilor plastici cu privire la reabilitarea mai multor statui și pentru amenajarea urbană a mai multor zone”, a menţionat acesta.
„Restaurare”: statui de marmură, vopsite cu vinarom
Alte două statui realizate de Frederic Storck sunt „Industria” şi „Agricultura”, instalate în 1906 pe faţada Palatului Prefecturii. Ele sunt distruse de nepriceperea celor care au realizat proiectul restaurării din perioada 2003-2005. Deși sunt din marmură de Carrara și sunt opere de artă de o foarte mare valoare, fiind sculptate Frederic Storck, atunci când s-a făcut restaurarea nu s-a ținut cont de opiniile specialiștilor și cele două statui de marmură au fost vopsite cu vinarom. Chiar Palatul Prefecturii a fost restaurat după ureche, pentru că piatra de Dobrogea care era în structura de rezistenţă a clădirii şi mergea până la 1-1,5 m deasupra nivelului zero a fost înlocuită cu beton.
