Circa 100.000 de oameni au participat la tradiționalul pelerinaj de Sfântă Maria Mare de la Nicula. Greco-catolicii au participat la liturghie în biserica parohială din sat, iar ortodocșii la slujbele oficiate la mănăstirea ridicată pe dealul din apropierea satului. La finalul liturghiilor, oamenii au mers la tradiționalul bâlci organizat în satul clujean.
Primii au sosit la Nicula de vineri seara. Ei vin să o venereze pe Fecioara Maria și pentru că sunt atrași de reputația unei icoane a Maicii Domnului cu Pruncul Isus, care are faima că ar fi făcătoare de minuni. Icoana a fost pictată de preotul Luca din Iclod în anul 1691 și ar fi lăcrimat în anul 1699, potrivit rapoartelor armatei austriece. Oamenii spun că au venit la Nicula deoarece acesta este un important centru spiritual. Cei mai mulți dintre oameni au mers la mănăstirea ortodoxă, unde și-au petrecut nopțile sub cerul liber. Ei au venit cu autocare, cu mașini personale, cu căruțe sau chiar pe jos. Călugării ortodocși au înconjurat biserica în procesiune, în frunte cu icoana despre care oamenii cred că ar fi făcătoare de minuni. ”Am venit din Cluj la Nicula pentru că aici este un loc aparte. Este o spiritualitate profundă și mai simt aici mai aproape de Dumnezeu”, a spus un pelerin. Un altul, care este profesor pensionar în Dej și care a mers la biserica parohială unită, spune că ”vin la Nicula de mulți ani. Pentru mine, acest loc este un colț de rai. Tatăl meu a fost preot greco-catolic și am venit pe lume la Blaj, unde eram în refugiu”.
Citește și: Pelerinaj la Fecioara Maria de la Mănăstirea Nicula
Ziua de Sfânta Marie Mare a fost precedată, duminică, de o procesiune care a pornit din Gherla, de la capela greco-catolică, din apropierea liceului Ana Ipătescu, și care a fost condusă de episcopul unit Florentin Crihălmeanu. La procesiune au participat 62 de preoți și aproximativ 550 de pelerini. Și la mănăstirea ortodoxă, și la biserica greco-catolică oamenii și-au petrecut noapte în veghe și în rugăciune. ”Poate pentru unii pare greu, însă, atunci când vii la Nicula, lucrul acesta ți se pare ușor. Mă simt foarte bine aici, am venit cu familia și cu prietenii și pot să spun că este o experiență unică”, spune o doamnă care a venit din zona Bihorului. Ea adaugă că a venit și în anii trecuți cu prieteni din Italia și din Franța, iar aceștia au fost impresionați. În curtea mănăstirii, în semn de penitență, mulți dintre pelerini au înconjurat în genunchi bisericuța de lemn, adusă din satul Țap, pentru a înlocui vechea biserică de lemn de la Nicula, care a ars în anii 1970. În complexul monahal există, astfel, trei biserici: cea mai veche, de lemn, cea veche de piatră, ridicată de Episcopia Greco-Catolică din Gherla în perioada 1875 – 1879, și una nouă, de cărămidă, ridicată de Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului, Feleacului și Clujului, care încă nu a fost consacrată. Icoana Fecioarei Maria cu Pruncul Isus este păstrată în biserica de zid, într-un iconostas din lemn de tei.
Centru istoric de pelerinaj
Nicula este unul dintre cele mai importante centre de pelerinaj din Europa. Papa Clement al XIII-lea a acordat, încă din 1767, indulgență plenară pelerinilor de la Nicula, iar în anul 1928, Papa Pius al XI-lea a acordat Niculei statutul de sanctuar marian. Vechea mănăstire greco-catolică, întemeiată de viitorul cardinal Iuliu Hossu în anul 1936, a fost confiscată de autoritățile comuniste în anul 1948 și dată în folosința Bisericii Ortodoxe, care folosește și în prezent complexul monahal.
Școala de la Nicula
Mănăstirea Nicula nu este doar un important centru spiritual, ci și unul artistic. De-a lungul secolelor, aici s-a format o școală de iconari celebră în toată România. Pictura religioasă pe sticlă este influențată de cea dezvoltată în Europa Centrală și care are reprezentanți din Bavaria până în estul și în sudul Transilvaniei.
