„Ungaria nu vrea ca UE să se implice în constituţia ei”, a declarat Viktor Orban, prim-ministrul ungar, la conferinţa de presă din Parlamentul European, la fel de vehement după cum s-a prezentat pe tot parcusul mandatului sau.
Temă şedinţei era legată de încheierea preşedintei Ungariei a Consiliului UE, însă jurnaliştii au readus în discuţie controversată adoptare a constituţiei maghiare, care ameninţă valorile democratice şi a alarmat în special statele în care există minorităţi maghiare, precum România.
Mai precis, noua constituţie, adoptată la sfârşitul lunii aprilie, declară negru pe alb că îi reprezintă pe toţi compatriotii de origine maghiară de dincolo de graniţe: e vorba, în primul rând, de minorităţile maghiare din România, Serbia, Ucraina şi Slovacia. Faptul că o constituţie a unui stat al Uniunii Europene îi permite acestuia să se amestece în treburile interne ale altor state a declanşat un scandal european.
Potrivit Comisiei de la Veneţia, noua constituţie oferă autorităţilor maghiare posibilitatea de a adopta decizii şi de a întreprinde acţiuni în afara Ungariei în favoarea unor persoane care sunt de origine maghiară, dar sunt cetăţeni ai altor state, ceea ce conduce la un conflict de competenţe între autorităţile ungare şi cele ale statului respectiv.
Astfel, clamarea neintervenţiei europene în „probleme sensibile ale unui stat, precum constitutia”, după cum s-a exprimat Orban, nu pare să funcţioneze şi în sens invers: neintervenţia Ungariei în treburile interne ale altui stat. Ungaria a mai fost acuzata de acelasi discurs ipocrit şi când a reactionat vizavi de regionalizarea României.
Mai rău decât in ‘89
În mod paradoxal, prim-ministrul Viktor Orban, prezintă noua constituţie în opoziţie cu cea votată în 1989, care, deşi avea lacunele sale, a fost un exemplu de bună practică printre ţările ex-sovietice.
„Nu am fost în stare să creăm în ulltimii 20 de ani o noua constituţie; în final, abia acum am reuşit şi suntem mândri de ea”, a declarat Orban jurnaliştilor.
„Imi pare rău că aceste dezbateri afectează bună preşedinţie ungară a UE, adoptarea constituţiei a fost o coincidenţa nefericita”, a declarat Jerzy Buzek, preşedintele Parlamentului European. Acesta a mai spus că situaţia Ungariei nu este una extraordinară şi că asemenea probleme se rezolvă pas cu pas, în timp.
Însă, pentru o nouă modificare a constituţiei, ar fi nevoie de o majoritate de două treimi în parlamentului de la Budapesta – situaţie care probabil nu se va mai repeta curand.
Background
Ungaria a preluat de la Belgia preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene la 1 ianuarie 2011 si a „predat ştafeta” Poloniei la data de 1 iulie a acestui an.
Preluarea preşedinţiei de către Ungaria a venit într-un moment controversat, în care executivul acestei ţări a votat o lege prin care erau întărite atribuţiile de supraveghere şi de sancţionare a presei. Măsura a fost criticată de către Anglia, Germania şi Luxemburg, ridicându-se chiar semne de întrebare asupra legitimităţii Ungariei de a deţine preşedinţia Uniunii.
