Miliarde de euro, legi, amenzi şi tone de bunăvoinţă. De toate acestea, şi nu numai, ar avea nevoie România pentru a îndrepta o stare de fapt care poate fi descrisă, fără ghilimele, drept puturoasă: doar 1 la sută din totalul deşeurilor produse la nivel naţional sunt colectate selectiv, în timp ce media europeană este de 24 la sută.
„Comisia Europeană ne-a transmis un mesaj clar: mediul se protejează şi cu morcovul, şi cu biciul! Să modificăm Legea deşeurilor şi Legea mediului şi să facem oamenii să înţeleagă că trebuie să-şi sorteze gunoiul”, spune pentru romanialibera.ro comisarul-şef al Gărzii de Mediu, Silvian Ionescu. Acesta a anunţat, miercuri, că România are nevoie de aproape două miliarde de euro pentru a pune la punct un sistem naţional de colectare selectivă a deşeurilor care să înlocuiască ghenele din blocuri.
Cu gunoiul în lift
În teorie, sistemul ar fi unul simplu: plăci de beton pe care să fie aşezate containere pentru fiecare tip de deşeu; oamenii să coboare în faţa blocului cu gunoaiele sortate; operatorul de salubrizare să ridice şi să transporte deşeurile fără să le amestece.
În practică, atât populaţia, cât şi societăţile care se ocupă cu salubrizarea ar trebui obişnuite cu aceste reguli, care în ţările vestice ale Uniunii Europene se aplică de ani buni.
„Prioritatea este să rezolvăm problema infrastructurii pentru colectarea selectivă deoarece, în acest moment, 25 la sută din populaţia ţării, adică cei care stau la bloc, nu pot să recicleze”, adaugă Silvian Ionescu.
Deşeurile şi OZN-ul
Despre colectarea selectivă se discută la nivel oficial în România încă din 2004, dar, deşi unele progrese s-au făcut, acest concept este privit în continuare ca un fel de OZN, crede Liana Buzea, reprezentant al organizaţiei EcoAssist. Ea spune că doar marile centre comerciale şi-au format obiceiul de a-şi sorta deşeurile.
„Sistemul există deja, dar se aplică în puţine zone şi nu este nimic coordonat de municipalităţi. Cam fiecare societate de salubrizare are un asemenea sistem, dar taxează în plus. Se fac bani buni din strângerea gunoaielor profitându-se de indecizia din domeniu”, atrage atenţia Liana Buzea, care precizează, de asemenea, că această practică poate fi extinsă doar printr-un ordin clar.
O nouă Lege a deşeurilor a ajuns în Camera Deputaţilor – decizională în acest caz – după ce a stat, în decembrie şi ianuarie, în dezbatere publică. Dar nu a reuşit să atragă atenţia prea multor asociaţii de proprietari.
Proprietarii: „Vrem un răgaz de cinci ani”
„Pe noi nu ne-a chemat nimeni la negocieri pe această temă”, spune preşedintele Ligii Asociaţiilor de Proprietari „Habitat”, Mihai Mereuţă. Care este de părere că autorităţile trebuie să lase populaţiei o perioadă de 5 ani pentru a se obişnui cu noile reguli, timp în care să existe neapărat şi o cointeresare financiară. Adică, spre exemplu, un tarif mai mic aplicat de firmele de salubrizare sau chiar scutiri de impozite.
„Eu nu pot să stau, ca administrator, să urmăresc dacă toţi locatarii îşi sortează deşeurile. Aş propune ca, în cazul în care se creează astfel de facilităţi, fiecare bloc să aibă o persoană care să stea să sorteze deşeurile, bineînţeles pe bani”, menţionează Mihai Mereuţă.
Termenul limită: 2020
Recent, directorul de management al deşeurilor la nivelul Comisiei Europene, Julio Garcia Burgues, a avertizat că România mai are un lung drum de parcurs până când va putea îndeplini ţintele europene în domeniul colectării selective. „În România, 99 la sută din toate deşeurile municipale merg la groapă, faţă de media europeană de 38 la sută. Asta în pofida ţintelor de reciclare şi revalorificare impuse de UE. Până în 2020, şi România trebuie să ajungă la o ţintă de reciclare de 50 la sută pe toate fluxurile de deşeuri”, a avertizat oficialul european, cel despre care comisarul-şef al Gărzii de Mediu spune că a făcut autorităţie române „albie de porci” pentru felul dezastruos în care au gestionat problema colectării selective.
