România şi Grecia sunt încurajate să se folosească de bunele relaţii cu Serbia pentru a îndemna autorităţile de la Belgrad să angajeze un dialog cu Priştina, a declarat ministrul de externe, Teodor Baconschi, citat de NewsIn. El a adăugat că nu există presiuni asupra ţărilor care nu au recunoscut Kosovo.ţ
Ministrul a afirmat că şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, a apreciat că România nu a blocat consensul statelor membre şi a acceptat limbajul declaraţiei făcute după emiterea avizului consultativ al CIJ privind independenţa Kosovo.
„Împreună cu Slovacia, Grecia, Cipru şi Spania, ne-am reiterat poziţia naţională în această privinţă şi am insistat pe voinţa noastră de a ne folosi expertiza regională pentru a facilita deschiderea unui dialog politic direct între Belgrad şi Priştina”, a declarat Baconschi.
El a adăugat că, împreună cu ministrul grec de externe, a fost încurajat să folosească bunele relaţii cu Serbia pentru a îndemna autorităţile de la Belgrad în angajarea unui dialog cu Priştina. „Sigur că în discuţii s-a pus în evidenţă necesitatea de a ţine Serbia pe traseul european, ea fiind un factor-cheie în stabilitatea Balcanilor Occidentali. Am subliniat, din punctul nostru de vedere, faptul că parcursul european al Serbiei nu trebuie condiţionat de recunoaşterea Kosovo. Sunt două chestiuni distincte”, a menţionat Baconschi.
Ministrul de externe a mai afirmat că la reuniunea de la Bruxelles în general, s-a degajat concluzia că faza juridică a dezbaterii asupra statutului Kosovo s-a încheiat odată cu emiterea avizului Curţii de Justiţie. „Trebuie să revenim în arena politică pentru ca părţile să discute direct, să îşi asume responsabilităţi, astfel încât securitatea regională să fie garantată şi fiecare dintre statele din regiune să nu iasă din ritmul unor viitoare negocieri pentru aderarea la UE”, a precizat Baconschi.
Întrebat despre presiunile care, potrivit presei, s-ar face asupra celor cinci ţări membre UE ce nu au recunoscut Kosovo, ministrul Teodor Baconschi a dat asigurări că „nu a primit şi nici am resimţit nicio formă de presiune directă sau indirectă” din partea partenerilor în ceea ce priveşte poziţia naţională în domeniu. „Aliaţii noştri ştiu foarte bine care este poziţia statelor respective, se numără şi Spania printre ele, am vorbit şi cu Miguel Angel Moratinos, nu au nici cea mai mică intenţie de a-şi schimba poziţia. Sunt poziţii de principiu, asumate cu titlu naţional, ele nu împiedică procesul european de extindere, nu afectează stabilitatea regiunii şi sunt înţelese ca atare”, a precizat şeful diplomaţiei române.
El a declarat că şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, a fost foarte bucuroasă că statele care îşi menţin poziţia de nerecunoaştere a statalităţii Kosovo au acceptat limbajul comun al declaraţiei emise în numele celor 27 de state membre şi „este conştientă de faptul că suntem constructivi, că nu ne menţinem această poziţie cu intenţia de a obstrucţiona perspectivele europene ale Balcanilor Occidentali, dimpotrivă”, a adăugat Baconschi.
Ministrul a menţionat că dosarul Kosovo poate fi rezolvat prin dialogul politic. „Etapa verdictului juridic pe statut a trecut. Este un dialog pur politic între cele două părţi”, a afirmat şeful diplomaţiei române. Baconschi a spus că în pofida faptului că nu există o poziţie comună privind Kosovo, diplomaţia europeană va funcţiona, pentru că „există teme principale care interesează toate statele membre, de exemplu securitatea energetică, securitatea comună, educaţia, dezvoltarea, sunt chestiuni pe care există consens”.
În ceea ce priveşte existenţa unui plan comun privind Kosovo, Baconschi a spus că „există 22 de state membre UE care au recunoscut Kosovo, este deja o majoritate calificată, însă vom încerca cu realism să construim un viitor comun şi cu albanezii din Kosovo şi cu sârbii”.
Independenţa Kosovo, declarată unilateral la 17 februarie 2008, a fost recunoscută de 69 de state dintre cele 192 ale ONU. Printre ele se numără SUA şi cea mai mare parte a membrilor UE. Singurele excepţii în Uniunea Europeană sunt România, Spania, Slovacia, Grecia şi Cipru. Lor li se alătură, pe plan internaţional, doi actori importanţi – Rusia şi China, membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU.
CIJ a anunţat joi că declaraţia de independenţă a autorităţilor provizorii din Kosovo nu a încălcat nicio prevedere a dreptului internaţional.
Parlamentul European a adoptat recent o rezoluţie prin care cerea statelor care nu au recunoscut încă independenţa Kosovo să o facă, pentru a asigura solidaritatea UE şi a politicii sale externe. După decizia CIJ de joi, şi secretarul american de stat Hillary Clinton a cerut statelor europene care nu au recunoscut încă statalitatea Kosovo să întreprindă acest demers.
Spania a anunţat că respectă decizia CIJ, evitând totuşi să se pronunţe în legătură cu independenţa, pe care nu o recunoaşte. Este de acord însă cu şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, care a spus că avizul CIJ deschide „o nouă eră”. Slovacia a spus, în schimb, tranşant că îşi menţine poziţia de a nu recunoaşte Kosovo, iar Cipru a transmis că respectă integritatea teritorială a Serbiei. La rândul său, Grecia a anunţat că este gata să sprijine orice iniţiativă care contribuie la procesul de stabilizare a Balcanilor de Vest.
În ceea ce priveşte România, ministrul de externe Teodor Baconschi a reafirmat „poziţia cunoscută cu privire la nerecunoaşterea statalităţii Kosovo, pe care România a exprimat-o constant în ultimii ani”, însă şi-a exprimat speranţa „în reluarea dialogului dintre Belgrad şi Priştina, în vederea identificării unei soluţii care să corespundă intereselor ambelor părţi şi care să vizeze stabilitatea şi perspectiva europeană a regiunii”.
Baconschi a precizat că în prezent avizul consultativ al CIJ este studiat în detaliu de către experţii în drept internaţional public ai Ministerului Afacerilor Externe. „Este vorba despre un document complex, care face trimitere la o mulţime de chestiuni punctuale şi care necesită o analiză detaliată. Trebuie să insist asupra unui aspect de maximă importanţă pentru rezultatul acestei analize interne şi anume faptul că modalitatea formulării nu a permis Curţii abordarea fondului acestei chestiuni. Cu alte cuvinte, Curtea a analizat numai legalitatea actului propriu-zis de a face o declaraţie de independenţă, fără să examineze consecinţele juridice ale acestuia, adică problema legalităţii constituirii unui pretins nou stat”, a subliniat şeful diplomaţiei române. „Avizul menţionează caracterul restrâns şi specific al întrebării, subliniind că aceasta nu s-a referit şi la consecinţele declaraţiei şi anume dacă provincia Kosovo a dobândit sau nu statalitate sau la validitatea efectelor juridice de recunoaştere a Kosovo de către acele state care s-au angajat într-un asemenea demers”, a explicat ministrul român de externe.
Rusia a spus, la rândul său, că nu îşi va schimba poziţia privind Kosovo, iar China a anunţat că va continua să respecte integritatea teritorială a Serbiei, adăugând că există încă o oportunitate pentru discuţii în cadrul ONU în privinţa statutului Kosovo.
