Dincolo de declarațiile făcute într-un interviu despre Victor Ponta și despre candidatul la președinție al dreptei, președintele a surprins ieri printr-un atac virulent la adresa socialiștilor europeni, dar și la adresa liderilor politici ai Poloniei. Toate acestea, în contextul în care România și Polonia au relații strategice excelente, iar opiniile privind atitudinea europeană față de Rusia sunt similiare.
Potrivit lui Băsescu, „(premierul Poloniei, Donald Tusk (foto) a vorbit zilele trecute despre Piața Energetică Comună Europeană. Păi, pentru mine este o glumă ce spune domnul Tusk! Păi, când tu, Tusk, ai tăcut atunci când a fost schimbat traseul (gazoductului) Nabucco, care ar fi rezolvat și problema Bulgariei, și pe cea a Ungariei, a Austriei și a Ucrainei prin ramificație și chiar pe cea a Poloniei, vii acum să-mi vorbești despre Piața Energetică Comună a Uniunii Europene? Când eu nu sunt dependent de gazul rusesc?”. În acest context, Băsescu a precizat că România poate substitui oricând gazul pe care îl importă din Rusia cu alte resurse și a dat drept exemplu înlocuirea gazului livrat termocentralelor cu păcură. Cu alt prilej, președintele afirmase că România poate renunța la gazul importat de la Gazprom prin simpla închidere a unor fabrici de îngrășăminte.
Traian Băsescu s-a referit la un articol publicat cu două zile în urmă de premierul polonez în Financial Times în care acesta propune crearea unei Uniuni Energetice Europene prin lansarea unui organism comun de negociere a importurilor de gaz de la Rusia și a unor mecanisme de solidaritate care să declanșeze un răspuns comun în cazul în care Rusia ar întrerupe alimentarea cu gaz ca în 2009 și sprijin european pentru infrastructură și pentru construcția de depozite de gaz în țările care depind în grad înalt de gazul rusesc. Toate aceste propuneri ar servi interesele Poloniei, care depinde în proporție de 60% de gazul rusesc. Ceea ce lasă să se înțeleagă președintele Băsescu este că România, ca producător de gaz care are perspectiva de a deveni independentă prin exploatarea rezervelor din Marea Neagră și a gazelor de șist, se află într-o poziție de negociere de forță pentru a influența orice decizie privind o eventuală politică energetică comună a UE. Reproșul făcut de președinte premierului polonez este că acesta nu a sprijinit suficient România în chestiunea gazoductului Nabucco, care ar fi servit României, dar nu numai, iar ceea ce rezultă implicit de aici este că România se află în poziția de a condiționa decisiv orice aranjament energetic european, astfel încât acesta să țină cont de interesele Bucureștiului. Șeful statului a menționat această chestiune ca aflându-se printre temele majore pe care candidații români la alegerile europarlamentare ar trebui să le ridice, ceea ce sugerează că afirmarea intereselor energetice ale României la Bruxelles, în contextul creat de criza ucraineană, ar trebui să constituie o prioritate a politicii europene a României și a reprezentanților ei în structurile comunitare.
Tot de criza ucraineană a legat Traian Băsescu și atacul său fără precedent asupra socialiștilor europeni, pe care i-a acuzat, împreună cu candidatul lor la președinția Comisiei Europene, Martin Schultz, de o poziție filorusă care nu este în interesul României, precum și de o atitudine ostilă apropierii Moldovei de Uniunea Europeană. Băsescu face din opțiunea pentru dreapta și împotriva socialiștilor o chestiune de interes național, ceea ce s-ar putea să ridice miza alegerilor europarlamentare.
Băsescu: Nu suntem la remorca nimănui
În ceea ce privește Polonia, Băsescu a mai făcut două reproșuri liderilor acestei țări. Vorbind despre trilaterala România-Polonia-Turcia, inițiativă de colaborare regională lansată în urmă cu doi ani de București, președintele a calificat-o drept „cea mai consistentă realizare politică regională”, dar a ținut să precizeze că „România nu se va așeza niciodată la remorca vreuneia din cele două”. El a amintit că România a fost criticată pentru că nu s-a implicat mai mult în Ucraina și s-a implicat mai mult în Moldova și a ținut să riposteze: „Pentru că am văzut mai bine și am înțeles mai bine realitățile din regiune și ceea ce putem”. Această formulă sugerează că Bucureștiul este departe de fi fericit cu modul în care Polonia a gestionat criza ucraineană, dar și cu rolul de lider regional pe care și l-a asumat guvernul de la Varșovia. Surse familiare cu subiectul au confirmat pentru România liberă că pretențiile de lider în relația cu Rusia și cu Estul Europei ale liderilor polonezi Donald Tusk și Radoslaw Sikorski creează nemulțumire la București.
În același sens trebuie citit și al treilea „reproș” făcut de președintele Băsescu, care a precizat că România nu poate funcționa ca „punte” între Occident și Rusia datorită neîncrederii reciproce și a amintit că Polonia a încercat să joace acest rol și a eșuat. „Decât să fac pe puntea şi să rămân cu cocoaşa tăbăcită, mai bine îmi iau un aliat lângă mine şi mă transform în pilon la Marea Neagră. Cu mine preşedinte, nu vom putea fi punte. E dificil să o faci pe puntea pe care să călătorească toţi. Pot trece pe punte şi cu pasul, şi cu tancul”, a avertizat Traian Băsescu.