Potrivit rezultatelor oficiale, elveţienii au spus „DA“ în proporţie de 50,3% unei limitări a imigraţiei, în special europene, în cadrul unui referendum organizat duminică la iniţiativa partidului UDC, dreapta populistă. Acest rezultat va avea grave consecinţe asupra relaţiilor Elveţiei cu Uniunea Europeană, însemnând sfârşitul acordului de liberă circulaţie a persoanelor, semnat cu UE.
Bruxelles-ul a anunţat luni o reexaminare a relaţiilor sale cu Elveţia după decizia acesteia de limitare a imigraţiei, o alegere salutată de extrema dreaptă cu riscul de a exacerba tensiunile la doar patru luni distanţă de alegerile europene. Comisia Europeană a precizat că va examina implicaţiile referendumului asupra ansamblului relaţiilor dintre UE şi Elveţia, exprimându-şi regretul deciziei electoratului elveţian care a aprobat duminică limitarea imigraţiei. Votul Elveţiei riscă efectiv să pună în cauză numeroase acorduri între „Ţara Cantoanelor” şi UE. Preşedintele actual al Confederaţiei elveţiene, Didier Burkhalter, a subliniat că „acordul privind libera circulaţie a persoanelor cu UE este pus în cauză”, amintind că ţara sa dispune de un „sistem de democraţie directă” şi că „poporul se exprimă”.
Concret, după 1999 există acorduri privind în special libera circulaţie a muncitorilor, ca şi asupra multor altor elemente. Există o clauză numită a ghilotinei care stipulează că, în situaţia în care unul din aceste elemente, în acest caz libera circulaţie a muncitorilor, cade, atunci totul trebuie renegociat.
Politicienii europeni au reacţionat, ex-ministrul UMP, Valerie Pecresse, estimând că UE nu ar trebui să accepte fără să reacţioneze la votul elveţienilor, fiind vorba de „o denunţare unilaterală a acordurilor de liberă circulaţie între UE şi Elveţia”. „Elveţia nu poate pretinde să profite de o serie de acorduri de liber-schimb cu Europa şi în acelaşi timp să închidă frontierele muncitorilor europeni.”
Totul trebuie renegociat
Propunerea, prezentată de partidul populist de dreapta UDC, a fost viu condamnată de grupurile de întreprinderi elveţiene şi respinsă de formaţiuni din Parlamentul elveţian, de preşedinte şi de guvern. Rezultatul obligă Elveţia să impună plafoane anuale neprecizate asupra tuturor migranţilor străini, inclusiv britanici şi de alte naţionalităţi din UE, ca şi asupra celor cotidieni frontalieri cu Franţa, Italia şi Germania. Limitările violează „frontierele deschise” cu Bruxelles-ul, care permit, de asemenea, şi bunurilor elveţiene să circule liber în Europa şi dau firmelor elveţiene dreptul pe pieţele publice ale UE. Politologul elveţian Pascal Sciarini a declarat că ţara sa va face faţă unui „haos” economic pentru că toate acordurile sale diplomatice şi comerciale cu UE vor fi renegociate de la zero, iar peste jumătate din exporturile Elveţiei merg în ţările Uniunii. Liderul UDC, Toni Brunner, a declarat că „este o turnură în politica noastră de imigraţie”, ţara urmând să reinstaureze sistemul cote şi contingente, care existau înaintea acordului de liberă circulaţie.
Ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, a catalogat rezultatul referendumului elveţian ca „o ştire proastă pentru Europa”, adăugând că „este un vot preocupant pentru că înseamnă că Elveţia se poate replia asupra ei însăşi” şi reprezintă un paradox, pentru că Elveţia are 60% din comerţul ei exterior cu Uniunea Europeană. Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schauble, cel mai european dintre miniştrii cancelarului Angela Merkel, a „regretat” votul elveţian, estimând că va „crea numeroase dificultăţi pentru Elveţia în multe domenii”.
Apă la moara extremiştilor de dreapta
În schimb, mai multe partide europene de extremă dreapta s-au felicitat pentru alegerea electoratului elveţian. În Franţa, Frontul Naţional, prezidat de Marine Le Pen, a salutat „luciditatea” poporului elveţian, în timp ce şeful partidului britanic populist, Ukip, Nigel Farage, a vorbit de o „veste minunată pentru iubitorii de libertate şi de suveranitate naţională în Europa”. În Austria, liderul partidului de extremă dreapta FPO, Heinz Christian Strache, a salutat „marele succes”, iar în Italia, şeful Ligii Nord, Matteo Salvini, considerat populist, a anunţat pe Twitter intenţia mişcării sale de a cere un referendum pentru limitarea imigraţiei şi în Peninsulă.
