La Bruxelles are loc reuniunea miniştrilor europeni de Interne care analizează propunerile Comisiei Europene de reintroducere temporară a controalelor la frontierele naţionale în zona Schengen, ceea ce ameninţă libera circulaţie în interiorul Europei.
Sub presiunea Franţei şi a Italiei, care cer o revizuire a acordului Schengen din cauza imigranţilor tunisieni, Comisia Europeană (CE) a acceptat să analizeze posibilitatea restabilirii temporare a controalelor la frontierele din interiorul spaţiului Schengen, dar numai în situaţii „excepţionale”, în funcţie de condiţii stricte care să nu fie decise decât la nivel european.
Şi doar în două cazuri: când o ţară însărcinată cu paza frontierei externe se dovedeşte o verigă „slabă” şi când presiunea migratorie este „extraordinară”. Cele două cazuri avute în vedere au fost solicitate de Paris şi inspirate de decizia Romei de a oferi documente temporare celor 25.000 de imigranţi tunisieni sosiţi pe teritoriul italian cu dorinţa de a merge în Franţa. Ieri, CE a propus o mai mare libertate în privinţa restabilirii controalelor la frontierele naţionale în cadrul spaţiului Schengen, aşa cum a cerut iniţial preşedintele francez, Nicolas Sarkozy.
Conjunctură
Preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi premierul italian Silvio Berlusconi au cerut Bruxelles-ului să aducă modificări regulilor Schengen şi să reinstituie frontiere în spaţiul Schengen. Cererea lor a fost considerată un atac asupra uneia dintre cele mai mari realizări ale UE, iar Comisia a amintit caracterul european al sistemului şi a propus măsuri bazate pe mecanismele europene. Experţii apreciază că scrisoarea franco-italiană trebuie considerată într-un context global, ca expresia unei tendinţe care s-a dezvoltat în mai multe state membre unde neîncrederea reciprocă şi tentaţia de a se retrage din mecanismele comune au devenit argumente politice populare. În acelaşi timp, ea trebuie considerată o tentativă de „renaţio¬nalizare” a frontierelor.
Iritare la Strasburg
Liderii principalelor grupuri politice din Parlamentul European (PE) au reacţionat imediat la aceste propuneri criticând proiectele de reformare a sistemului Schengen şi în special mecanismul de restabilire a controalelor la frontierele naţionale. Socialistul german Martin Schulz s-a declarat „şocat” de această ultimă posibilitate: „Cădem într-o criză existenţială de fiecare dată când un refugiat ajunge în Mediterana”. Liderul grupului liberal-democrat, belgianul Guy Verhofstadt, a denunţat „jocurile politice ale Italiei şi Franţei”, iar conservatorul francez Joseph Daul aprecia că soluţia la problemele imigraţiei în Europa nu constă în „revenirea la o fortăreaţă europeană, ci la soluţii europene”. Reacţionând după furia din PE la Strasburg, şeful CE, Jose Manuel Barroso, a admis că aceste controale ar putea fi restabilite ca „ultimă soluţie”.
O reformă împotriva europenilor
Pentru cetăţenii europeni, modificarea regulilor sistemului Schengen după dorinţa Franţei şi Italiei înseamnă revenirea la vremurile vizelor şi încălcarea dreptului la libera circulaţie. Măsura va fi extrem de nepopulară, tradusă prin ore de aşteptare pentru turiştii obişnuiţi să circule liber într-o ţară sau alta sau când imigranţii vor fi din nou verificaţi pe „Podul Europei”.
Comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom arată că afluxul celor circa 25.000 de tunisieni cu care se confruntă Roma şi Parisul nu reprezintă în nici un caz „un flux migratoriu enorm” în comparaţie cu cele 236.000 de cereri de azil în Europa, anul trecut”. Referindu-se la principiul liberei circulaţii, comisarul a insistat asupra pericolului unei „Europe fortăreaţă” şi a cerut să se lupte contra soluţiilor simpliste şi populiste.
Olanda nu ne vrea în Schengen, Germania ne va susţine
„Olanda nu va da undă verde intrării României în spaţiul Schengen atâta vreme cât nu va fi convinsă de «progrese ireversibile» în domeniul justiţiei”, a declarat ministrul olandez pentru Afaceri Europene, Ben Knapen, aflat la Bucureşti. Întrebat dacă Olanda – care se opune de două luni intrării ţării noastre în spaţiul liberei circulaţii – este pregătită să-şi schimbe poziţia în cazul unui raport pozitiv al CE în iulie privind lupta anticorupţie în România, Knapen a insistat: „va trebui să fim siguri că suntem pe un drum care va garanta progrese durabile şi ireversibile” în acest domeniu. Bruxelles supraveghează România şi Bulgaria în ce priveşte lupta împotriva corupţiei şi progresele în justiţie de la intrarea acestora în UE în 2007 şi urmează să publice un raport de evaluare în vară. Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Bundestag, Gunther Krichbaum, a declarat la Sofia că Germania va susţine aderarea Bulgariei şi României la Schengen în cazul unui raport pozitiv al CE. La Berlin, ministrul de Interne, Hans-Peter Friedrich, a apărat proiectul controversat de restabilire a controalelor la frontierele spaţiului Schengen afirmând că va ajuta România şi Bulgaria să adere.
