Bursele mondiale au rămas sub presiune ieri din cauza îngrijorării privind vigoarea economiei americane şi a propagării crizei datoriei în zona euro, în Spania şi Italia.
Ridicarea plafonului datoriei publice americane, marţi seara, după un vot în Senat, nu a pus capăt îngrijorărilor. Analiştii şi investitorii consideră că s-a evitat o catastrofă financiară, dar nu s-au rezolvat problemele economiei americane. Verdictul celor trei mari agenţii de rating privind planul reducerii bugetare este aşteptat la Washington şi pe Wall Street, existând temerea pierderii prestigioasei note maxime „AAA” pe care SUA o deţin din 1917.
Carmen Reinhart, economist la Peterson Institute din Washington, o specialisă în istoria crizelor datoriilor, consideră ca „foarte plăpând” acordul semnat de Congres în raport cu cerinţele agenţiilor de rating şi nu împiedică SUA să fie „mereu expuse” perspectivei pierderii triplului A. Iar secretarul Trezoreriei, Timothy Geithner, avertiza că „spectacolul” oferit de săptămâni întregi de aleşii americani în Congres pentru găsirea unui acord de ridicare a plafonului datoriei a erodat încrederea investitorilor în economia americană.
Criticile Chinei
Criticile cele mai virulente au venit din partea primului creditor al SUA, China, care a declarat că Washingtonul a eşuat „să dezamorseze bomba datoriei” şi a confirmat intenţia de limitare a dependenţei de dolar pentru enormele sale rezerve de schimb. Beijingul dispune de cele mai mari rezerve financiare din lume, peste 3.197 miliarde dolari la finele lunii iunie, din care 1.160 miliarde plasate în Bonuri ale Trezoreriei americane.
Europa sub presiune
Dacă europenii sperau că drama americană a datoriei publice va deturna atenţia pieţelor de la problemele lor s-au înşelat şi temerile unei contagiuni se accentuează în zona euro. În Spania şi Italia, care se află din nou în colimator, mobilizarea este maximă pentru a încerca să stopeze această spirală infernală. Dobânzile obligaţiunilor spaniole şi italiene emise pe termen de zece ani au atins niveluri-record de la crearea euro, la 1 ianuarie 1999, respectiv 6,273% şi 6,101%.
La Madrid, situaţia este considerată suficient de gravă pentru ca premierul Jose Luis Rodriguez Zapatero să îşi amâne vacanţa. La Roma, ministrul de Finanţe, Giulio Tremonti, a reunit marţi „comitetul pentru salvarea stabilităţii financiare” şi ieri s-a deplasat la Luxemburg pentru o întâlnire „urgentă” cu şeful miniştrilor de Finanţe ai zonei euro, Jean-Claude Juncker. Italia – asemenea Spaniei – a văzut că dobânzile pentru sumele cu care se finanţează pe pieţe au atins praguri dificil de susţinut, de peste 6%.
Bruxelles-ul dă asigurări
Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat că tensiunile pe pieţele financiare sunt „nejustificate”, dar impun punerea rapidă în funcţiune a deciziilor summitului zonei euro cu răspunsuri adecvate la „gravitatea” situaţiei. Comisia Europeană exclude orice discuţie privind un plan de ajutor financiar pentru Madrid sau Roma, iar mecanismele definite la summitul zonei euro din 21 iulie nu au fost încă puse în funcţiune. De exemplu, achiziţionarea datoriei pe pieţele secundare – unde sunt schimbate obligaţiuni aflate în circulaţie – de către Fondul european pentru stabilitate financiară nu este încă activă şi Banca Centrală Europeană, singura care poate interveni pe pieţe în acest mod, refuză să o facă. O altă problemă majoră este că acest Fond nu este decât de 750 miliarde euro, insuficient pentru a ajuta la nevoie Madridul sau Roma.
Diverse zvonuri pe pieţe au obligat autorităţile europene să dezmintă ideea potrivit căreia Spania şi Italia ar putea fi exonerate de obligaţia de a participa la cel de al doilea plan de salvare a Greciei, decis la 21 iulie.
