Sarkozy sancţionează Europa pentru a fi reales preşedinte

Preşedintele francez a surprins la mitingul său electoral de la Villepinte, unde a atacat problemele frontierelor Schengen şi liberului schimb, militând pentru o „Franţă puternică”.

În cadrul unui miting uriaş la Villepnite, lângă Paris, Nicolas Sar­kozy s-a angajat într-o cursă contra cronometru pentru a reduce din diferenţa care îl separă de favoritul scrutinului prezidenţial, socialistul Franois Hollande şi a detaliat „viziunea Franţei”, cea a unei „Franţe puternice”.

La distanţă de doar 42 de zile de primul tur al prezidenţialelor, timpul presează şi, considerat învins în sondajele din ultimele săptămâni, candidatul UMP caută să refacă entuziasmul campaniei sale victorioase din 2007. A ales să lovească dur, să surprindă din nou pentru a încerca să modifice sondajele pentru primul tur. La Villepinte, Sarkozy a declarat că doreşte să se facă înţeles de „Franţa care spune nu” şi a deplasat terenul campaniei spre Europa, introducând o doză de protec­ţio­nism. Concret, preşedintele-candidat a lansat o bombă europeană în campania prezidenţială în efortul de a relansa cursa pentru al doilea mandat. Un discurs care riscă să nemulţumească partenerii europeni.

Pe tot discursul a explicat că va face totul pentru a proteja francezii. În încercarea de a-l depăşi pe Hollande, căruia toate sondajele îi prezic o victorie netă, şeful statului francez a dat asigurări „Franţei care spune nu”. Celei care a votat contra Tratatului constituţional european în 2005. Pentru asta, Sarkozy a lansat un ultimatum Europei folosind accente suveraniste. A apărat o reformă structurală a acordurilor de la Schengen în aşa fel încât să poată fi „sanc­ţionat, suspendat sau exclus” din acest spaţiu „un stat slab”, pentru că „nu mai putem lăsa gestionarea fluxurilor migratoare doar în mâinile tehno­craţilor şi ale tribunalelor”.

A cerut, de asemenea, reciprocitate în acordurile comerciale între UE şi restul lumii după modelul american, un „Buy European Act” pentru ca întreprinderile care produc în Europa să fie „cele care beneficiază de banii publici europeni”. Invocând exemplul SUA, dotate din 1933 cu „Buy American Act” , Sarkozy a promis că Franţa va cere ca de acum întreprinderile europene să aibă rezervată o parte a pieţelor publice. Şeful statului a fixat un termen de 12 luni pentru a convinge Europa, în caz contrar a promis că Franţa „îşi va suspenda participarea” la Schengen şi „va aplica unilateral reciprocitatea comercială”. Analiştii consideră incert faptul că aceste declaraţii,  destinate să seducă electoratul popular tentat să voteze Frontul Naţional, extremă dreapta, vor fi bine primite de centrişti şi de mediile de afaceri.

„Voi fi atacat, dar nu îmi pasă, pentru că spun adevărul”, a precizat candidatul Sarkozy, negând orice „protec­ţionism”. Pentru că „este în joc viitorul poporului francez”, a arătat preşedintele, ironizând o stângă „care nu gândeşte nimic, nu vede nimic, nu crede în nimic”. Încercând o sinteză, Sarkozy a celebrat „poporul unit”, preluând un slogan al lui Franois Mitterrand din 1988. Subliniind că, dacă Franţa nu acţionează, nu se va petrece nimic, el a precizat că şi-a asumat sarcina „absolut imensă” de a „schimba Europa” şi de a reconcilia Europa şi Franţa „nu-ului” cu Europa şi Franţa „da-ului”. Mizând pe o bătălie a credi­bilităţii împotriva contracandidatului socialist, Franois Hollande, favoritul sondajelor, şeful statului a ales un teren care prin  experienţa ultimilor cinci ani îi permite să spere recucerirea opiniei publice. Afişându-şi voinţa de a duce la nivel european apărarea industriei şi controlul imigraţiei, două din temele de predilecţie, a dat o lovitură – a atras un electorat deranjat de cele două probleme şi a dat asigurări euroscepticilor. Dar, Sarkozy, care nu a încetat să acuze voinţa lui Hollande de a renegocia ultimul tratat european care instaurează un nou pact bugetar, şi-a luat riscul de a face acelaşi lucru, punând Franţa în ilegalitate europeană.

Mulţi din propria tabără au dubii în ce priveşte strategia şefului statului, care şi-a înmulţit declaraţiile marcate spre dreapta pentru a câştiga voturile Frontului Naţional. În acelaşi timp, mulţi regretă că el şi-a anunţat retragerea politică în cazul unei înfrângeri, semănând îndoiala în ce priveşte victoria sa.

Avertisment adresat României, Bulgariei şi Greciei

Surse de la Bruxelles arată că reforma acordurilor Schengen cerută de Sarkozy este deja lansată, iar ameninţările preşe­din­telui reprezintă „un mesaj de avertisment adresat în special Greciei, Bulgariei şi României”. Sarkozy a avertizat cu ieşirea Franţei din spaţiul european fără frontiere Schengen dacă nu va obţine o reformă de fond. Această reformă, care vizează permiterea consolidării controalelor în caz de imigraţie masivă, este realizată în tăcere la nivel european după solicitările mai multor state – Franţa, Germania şi Italia – în primăvara lui 2011 din cauza afluxului de imigranţi clandestini ca urmare a Primăverii Arabe.  Afirma­ţiile lui Sarkozy sunt „un mesaj de avertisment adresat în special Greciei, Bulgariei şi României” pentru ca aceste ţări să acţio­neze cu mai multă determinare, a declarat un diplomat european citat de Mediafax.