Dupa inceperea inundatiilor, Romania a cerut relativ tarziu, vineri 2 iulie, sprijinul Uniunii Europene pentru a face fata inundatiilor, solicitand Mecanismul UE de Protecţie Civilă. Mai multe tari au trimis experti si sisteme de pompare a apelor uzate, precum si generatoare şi unitati de purificare a apei. La Bruxelles, Kristalina Gheorghieva, comisar european pentru Cooperarea Internaţională si Ajutorul Umanitar, a precizat ca interventia UE intr-un asemenea caz are loc in mod automat, in momentul in care cererea e formulata, responsabilitatea definirii importantei dezastrului fiind lasata in seama statului afectat.
Venind din partea noastra a Europei (Bulgaria) si cunoscand mentalitatea care consta in a pune pana si fenomenele meteorologice pe seama proastei guvernari, Kristalina Gheorghieva afirma, intr-un interviu exclusiv cu Romania Libera, ca nu ar fi deloc in favoarea unei structuri euroepene centralizate care sa avertizeze tarile in cazul iminentei unor catastrofe umanitare.
Kristalina Gheorghieva: „Nu, nu as fi in favoarea unor structuri comunitare care sa se ocupe de prevenirea dezastrelor. Nu as dori un fel de armata europeana de protectie civila… e mai bine sa intarim mai intai capacitatea fiecarei tari de a reactiona la nivel national. Pentru a ramane la cazul precis al Romaniei, initiativa cererii de ajutor a fost a guvernului, care a venit cu o serie de cereri precise, iar cateva ore mai tarziu alte tari membre in UE au raspuns deja oferind o parte din asistenta tehnica solicitata de Romania.”
Romania Libera: Care sunt insa sansele ca in Cadrul Comisiei Europene de la Bruxelles sa fie creata o structura capabila sa avertizeze statele in legatura cu iminenta unei catastrofe?
KG: „In cadrul Comisiei putem doar coopera cu statele membre. Ar fi o eroare sa deplasam capacitatea de decizie de la nivelul national la cel european. Ganditi-va, daca responsabilitatea luarii deciziilor i-ar reveni unei structuri externe, atunci guvernele nu ar mai avea stimulentul necesar pentru a se responsabiliza si a-si lua propriile lor decizii. Daca Bruxelles ar fi responsabil de rezolvarea unei crize si a unei situatii de urgenta cum e cea din Romania, atunci guvernul roman, care trece oricum prin probleme bugetare enorme, nu ar mai fi motivat sa investeasca pentru a pune capat crizei… Intr-un asemenea caz, noi suntem tentati sa raspundem: pe voi v-a lovit dezastrul, voi trebuie sa decideti cum ii puneti capat.”
RL: Totusi, anumite dezastre par cat se poate de previzibile. Asa sunt incendiile anuale din anumite parti ale coastei Mediteranei, asa sunt inundatiile din Romania, care periodic lovesc aceleasi regiuni. Nu poate UE sa preia initiativa si sa avertizeze tarile respective, chiar daca acestea sunt delasatoare?
KG: „Da, ce e spuneti e adevarat. Ne-am pus pe picioare, e drept, o mica echipa de prevenire a dezastrelor. Suntem pe cale acum de a discuta cum am putea sa alertam tarile membre de iminenta unei catastrofe.”
RL: Dar ce se poate face in cazul unor guverne care an de an ignora experienta trecutului si lasa sa se intample aceleasi dezastre?
KG: „Inca o data, responsabilitatea principala este la nivel national. Guvernele trebuie sa faca prima apreciere, sa ia primele masuri, dupa care, desigur, se pot intoarce spre UE pentru ajutor. Avem aici un Centru de Monitorizare si Informare, insa acesta nu se autosesizeaza, ci asteapta ca guvernele sa faca prima miscare.”
Kristalina Gheorghieva explica si ca nu a existat niciodata un caz in care o tara membra sa solicite un ajutor in caz de dezastru natural si ca acest ajutor sa fie refuzat. Intotdeauna, insa, ajutorul concret vine pe baza voluntara din partea statelor membre. Nu exista un rezervor permanent, o structura de centralizare a ajutoarelor, cu depozite, structuri si resurse proprii. Nucleul din Bruxelles nu face decat sa le transmita statelor membre cererea detaliata a acelei tari UE care a anuntat ca are nevoie de sprijin urgent.
Interventiile umanitare ale UE nu sunt, de altfel, rezervate tarilor membre, ci pot fi destinate si unor terte tari, cum s-a intamplat recent cu Haiti, dupa cutremurul de pamant din primavara, sau cu Statele Unite, dupa inceperea scurgerilor de petrol din Golful Mexicului. Interventiile umanitare UE nu trebuie, in general, sa treaca prin serviciile diplomatice ale Uniunii, cele aflatei in grija Inaltei Reprezentante Catherine Ashton. Ele pot fi initiate direct de catre serviciile umanitare ale Kristalinei Gheorghieva, in afara de cazurile extreme in care se decide interventia unor forte armate, cum a fost in Haiti, cazuri care sunt atunci preluate direct de catre serviciile diplomatice UE.
Kristalina Gheorghieva este o partizana declarata a teoriei incalzirii planetare, astfel incat vine de la sine intrebarea daca ea considera ca portofoliul ei -cel al ajutorului umanitar- va deveni, in viitorul apropiat, din ce in ce mai important.
KG: „Sper sa nu… Dar trebuie, in acelasi timp, sa ne pregatim pentru asta. Eu as spune: sa ne rugam pentru bine, dar sa ne pregatim de rau!…”
