În timp ce unele ţări membre ale Uniunii vor să îşi controleze din nou frontierele şi să împiedice pătrunderea imigranţilor, românii, cetăţeni europeni, încă se confruntă cu limitarea accesului pe piaţa muncii şi chiar ar putea avea nevoie de permise de muncă în condiţii extraordinare, ca să lucreze în unele state ale UE, precum Olanda. Astfel, apare întrebarea: sunt românii trataţi ca europeni ori ca imigranţi?
Gestionarea situaţiei imigranţilor, o problemă fierbinte a Uniunii
Statele Uniunii Europene încearcă să se apere de valul de imigranţi din statele arabe. Încă din aprilie, Franţa şi Italia au cerut Bruxelles-ului să schimbe anumite prevederi ale tratatului Schengen, care să le permită statelor să reintroducă controalele la frontierele interne, în cazul unui aflux masiv de imigranţi.
Pe 4 mai, Comisia Europeană (CE) a publicat o propunere pentru a gestiona mai bine problema migraţiei, mai ales în urma tensiunilor dintre Roma şi Paris.
„Reintroducerea temporară a unor controale la graniţe se va face în circumstanţe foarte deosebite, cum ar fi atunci când o frontieră este supusă unor presiuni neaşteptate, foarte puternice”, a explicat comisarul pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom, demersul Comisiei. Totuşi, ea a subliniat şi că Uniunea este un refugiu pentru imigranţi şi, de aceea, trebuie să gestioneze corespunzător fenomenul migraţiei, se arată în comunicatul de presă al CE. „Acest lucru înseamnă introducerea controalelor la graniţe şi întoarcerea din drum a imigranţilor neaşteptaţi”.
Din luna ianuarie, în urma revoluţiilor din lume arabă, Italia s-a confruntat cu un val de 25.000 de oameni, în special tunisieni, pe insula Lampedusa, care are în jur de 5.000 locuitori.
În aprilie, premierul Silvio Berlusconi le-a cerut statelor membre ale UE să primească şi ele imigranţi. Dar când nimeni nu a reacţionat, Italia le-a acordat permise de şedere pentru şase luni tunisienilor. În acest fel, ei au putut să circule liber în spaţiul Schengen.
Franţa a criticat decizia autorităţilor de la Roma şi a oprit la graniţă un tren care transporta imigranţi tunisieni din Italia, relata theepochtimes.com, în timp ce Comisia arăta că decizia francezilor nu încalcă legislaţia europeană, întrucât poliţia din statele membre are dreptul să efectueze controale în interiorul graniţelor ei şi, deci, poate opri un tren care intră pe teritoriul ei.
„Problemele economice i-au făcut pe europeni să aibă resentimente faţă de imigranţi şi să fie intolerenţi. Am spus din prima zi că acesta nu este un „tsunami al migrării” şi că ei îşi doresc să meargă acasă”, a explicat directorul de comunicaţii al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), citat de Time Magazine.
În ceea ce priveşte reintroducerea controlului la frontiere, directorul Jean-Philippe Chauzy susţine că va crea neplăceri, în primul rând pentru cetăţenii europeni, dar şi că este foarte posibil să dea greş. „Controalele la graniţe sunt o modalitate ineficientă pentru a opri imigranţii. Vor veni oricum, prin alte modalităţi”, a spus directorul OIM.
Ce face România cu Schengen-ul
România nu reuşeşte să intre în spaţiul Schengen. După ce Franţa, Germania şi Olanda au subliniat că avem probleme cu securitatea frontierelor, sistemul judiciar şi corupţia, un studiu efectuat de Europol a arătat că Europa de Sud-Est devine principalul punct de intrare în Uniune pentru traficul de droguri, arme şi persoane.
Totuşi, rapoartele tehnice spun că România şi Bulgaria sunt pregătite pentru aderare. Săptămâna aceasta, raportul privind aplicarea aquis-ului Schengen în cele două ţări a fost aprobat de Comisia pentru libertăţi civile a Parlamentului European (PE). Membrii comisiei au considerat că, deşi există unele probleme care vor trebui reevaluate şi care vor fi în centrul atenţiei în continuare, ele nu reprezintă obstacole în calea admiterii României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen. Raportul comisiei va fi votat de plenul PE în iunie.
Românii, „imigranţii” cu acte
Deşi suntem în Uniunea Europeană din 2007, românii încă au restricţii de muncă în multe din statele UE.
Aproximativ 2,1 milioane de români lucrează în statele membre, iar cei mai mulţi sunt în Italia (890.000), Spania (825.000) şi Germania (110.000), arată un raport al Comisiei Europene, citat de romania-insider.com.
Ceilalţi români preferă Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Grecia, Irlanda, Olanda, Marea Britanie, Suedia şi Luxemburg.
Totuşi, Olanda vrea să introducă de la 1 iulie permise speciale de muncă în condiţii extraordinare pentru români şi bulgari, potrivit unei propuneri a ministrului de Afaceri Sociale şi susţinute de guvernul olandez. Henk Kamp propune ca angajatorii din sectorul agricol să recurgă într-o mai mare măsură la şomerii olandezi. În ceea ce priveşt cetăţenii non-UE, „ei nu ar trebui primiţi”, a spus ministrul olandez, citat Euractiv.com.
Angajatorii care vor lucrători români şi bulgari vor trebui să depună toate documentele pentru un permis de muncă. Totuşi, cetăţenii celorlalte state membre pot munci fără dificultăţi în Olanda, a precizat ministrul Kamp.
Cultivatorii de pomi fructiferi, căpşuni şi legume preferă să lucrezi cu români şi bulgari. De altfel, o organizaţie a fermierilor, LTO, susţine că „Haga aruncă pe angajatori incapacitatea sa de a recruta olandezi şomeri”, notează Euractiv.com.
Comisia Europeană a luat atitudine împotriva propunerii Olandei. „Comisia va verifica dacă noile reguli propuse de Ţările de Jos pentru accesul la piaţa muncii sunt în conformitate cu legislaţia europeană, care garantează libera circulaţie a persoanelor”, a declarat purtătorul de cuvânt al Uniunii pentru drepturi fundamentale, la postul de radio public bulgar, citat de Euractiv.ro.
Ministerul Afacerilor Externe al României a subliniat că este imposibil ca accesul lucrătorilor pe piaţa forţei de muncă olandeze să contribuie la creşterea şomajului în Olanda, pentru că oricum românii lucrează în baza unui permis de muncă.
Unde nu avem voie să muncim fără permise
Ne primesc să lucrăm în ţările lor: bulgarii, ciprioţii, cehii, danezii, estonienii, finlandezii, grecii, ungurii, letonienii, lituanienii, polonezii, portughezii, slovacii, slovenii, spaniolii şi suedezii, potrivit europa.eu.
Până pe 31 decembrie 2013, avem nevoie de permise de muncă în: Austria, Belgia, Franţa, Irlanda, Germania, Italia, Malta, Luxemburg, Olanda (chiar în condiţii excepţionale) şi Marea Britanie.
De asemenea, Norvegia, Islanda, Lichtenstein şi Elveţia au restricţionat complet accesul românilor pe piaţa muncii, pe teritoriul lor. Elveţia are dreptul să impună restricţii până pe 31 mai 2014, se mai arată pe site-ul oficial al Uniunii Europene.
Măsurile luate de francezi şi englezi descurajează accesul românilor pe piaţa muncii
După ce Franţa a expulzat 8.000 de rromi, în 2009, şi a semnat un ordin de dărâmare a 300 de tabere ilegale ale imigranţilor (în special rromi), în septembrie 2010, Uniunea Europeană a declanşat procedura de infringement împotriva statului francez.
Comisarul european pentru Justiţie şi Drepturile Cetăţenilor, Viviane Reding, a explicat atunci că măsurile luate de guvernul francez sunt discriminatorii, iar „discriminarea pe motiv de etnie nu-şi are locul în Uniune”.
În martie 2011, Franţa a adoptat legea imigraţiei, prin care sunt expulzaţi străinii care sunt agresivi şi ocupă ilegal spaţiul public, potrivit ziarului francez Le Monde. Legea este criticată de organizaţiile pentru drepturile omului, pentru că vizează comunităţile de rromi stabilite în Franţa.
În prezent, un cetăţean european poate sta pe teritoriul francez doar trei luni, cei care constituie o povară pentru sistemul de asistenţă socială vor fi expulzaţi, iar imigranţii nu vor mai beneficia de tratament în spitale de stat.
Marea Britanie primeşte numai 25.000 de muncitori pe an, în 2010 şi 2011, în agricultură şi industria alimentară, ca să protejeze muncitorii englezi afectaţi de recesiune, scria Euractiv.com în 2009. Anglia anunţa că va menţine restricţiile până la sfârşitul lui 2011. Şi anul trecut, laburiştii au cerut prelungirea restricţiilor pentru români şi bulgarii pe piaţa muncii.
În prezent, pentru a lucra în Marea Britanie, un român are nevoie de un permis de muncă.
