Secretarul de stat francez pentru Afaceri Europene, Pierre Lellouche, a declarat, într‑un interviu acordat recent cotidianului Le Parisien, că România va plăti pentru neintegrarea romilor cu pierderea fondurilor europene.
„Franţa nu intenţionează să primească 2,5 milioane de romi din România sau nouă milioane de romi europeni”, a apreciat, categoric, Lellouche, vorbind despre presiunile exercitate de Paris asupra Bucureştiului pentru îmbunătăţirea eforturilor de integrare a romilor. Negocierea distribuirii fondurilor europene după 2013 ar putea fi, în acest sens, o cale bună de a pune presiune asupra României, a afirmat oficialul francez pentru cotidianul din Hexagon.
Nemulţumirile franceze faţă de politicile de incluziune socială a romilor din România au fost reluate de Lellouche, la sfârşitul săptămânii trecute, şi peste Ocean. Aflat la Bogota, la ceremonia de învestire a noului preşedinte columbian, secretarul de stat francez a făcut din nou apel la eforturi sporite, atât din partea României, cât şi a UE ca întreg, explicând că, din punctul de vedere al Parisului, libera circulaţie a persoanelor „nu înseamnă libertatea de exploatare a copiilor”. În intervenţia publică de la Bogota, Lellouche a salutat totuşi nominalizarea secretarului de stat pentru reintegrarea romilor, în persoana lui Valentin Mocanu: „(Este – n.n.) ‘o conştientizare din partea autorităţilor române, pe care o salut’.”
Parisul preconizează să demoleze jumătate din taberele ilegale de romi din Franţa în decurs de trei luni şi să îi repatrieze „aproape imediat” către România şi Bulgaria pe romii care au comis infracţiuni – o politică denunţată de opoziţia franceză de stânga şi de asociaţiile care apără drepturile romilor. Contestatarii nu i‑au convins însă pe francezii de rând: potrivit unui sondaj Ifop, realizat în perioada 3-5 august pe un eşantion reprezentativ de 1.003 persoane şi publicat de ziarul de dreapta Le Figaro, 79% din francezi sunt de acord cu demolarea taberelor de romi amplasate ilegal.
Politicile concepute de autorităţile franceze nu sunt însă atât de uşor de aplicat. Potrivit prestigiosului cotidian de stânga Le Monde, evacuarea taberei de la Saint-Etienne, cea mai mediatizată evacuare operată după anunţul noilor măsuri de ordine publică de la Paris, are loc pentru a unsprezecea oară în acest an. Numai din luna mai până în prezent tabăra a fost evacuată de opt ori, de fiecare dată romii reuşind să se întoarcă şi să se reinstaleze în locuinţele improvizate.
Efectele evacuării de la Saint-Etienne au fost documentate şi de cotidianul lionez Le Progres, care notează că, din cei aproximativ 100 de evacuaţi, numai 10 au acceptat să se întoarcă în România, restul locuind acum pe străzi. „Condiţiile lor de viaţă (din România – n.n.) sunt mult mai proaste decât aici, unde se confruntă cu sărăcia şi
rasismul”, afirmă Georges Günther, unul dintre membrii asociaţiei Solidarité Roms din Saint-Etienne.
Cei care nu au dorit repatrierea se joacă cu poliţia de-a şoarecele şi pisica, scriu ziariştii de la Le Progres. Ei urmăresc mişcările jandarmilor pentru a vedea când se pot strecura înapoi în tabăra evacuată sau în alte clădiri neocupate. Poliţia are însă ordine stricte de a-i împiedica să se instaleze undeva. În cel mai rău caz, dacă reuşesc să intre într-o clădire, poliţia trebuie să îi evacueze cât mai repede. Acest lucru s-a întâmplat deja sâmbătă, când aproximativ 80 de romi rămaşi fără adăpost au forţat intrarea într-o fostă clinică medicală, făcând necesară o nouă evacure forţată.
