România are termen până în anul 2017 să închidă 101 gropi de gunoi neconforme, dintre care cinci până la 16 iulie 2011, fiind printre ţările care au progresat cel mai puţin la capitolul reciclare, alături de alte 10 state, potrivit datelor Gărzii Naţionale de Mediu citate de Agerpres, şi a unui raport întocmit de Comisia Europeană.
În acest context, România urmăreşte implementarea unui Masterplan, în cadrul căruia se vor regăsi informaţii despre sistemele de incinerare a gunoiului, dar şi de reciclare a acestuia.
Din datele GNM reiese faptul că, până la data de 16 iulie 2011, trebuie să se sisteze activitatea a cinci gropi de gunoi, dintre care trei amplasate în judeţul Caraş-Severin (Bocşa, Oţelu Roşu şi Anina) şi două în judeţul Suceava (Hurghiş-Câmpulung Moldovenesc şi Gura Humorului).
La finele lunii iulie 2010, Laszlo Borbely, ministrul Mediului şi Pădurilor, declara că, la nivel naţional, există primari care nu mai agreează ideea construcţiei de gropi de gunoi, ci de sisteme de incinerare a deşeurilor, o astfel de idee fiind în studiu la ministerul pe care îl conduce.
Oficialul a precizat că printre judeţele interesate pentru implementarea în Masterplan a sistemelor de incinerare a gunoiului se află Braşov şi Maramureş, precum şi faptul că niciunul dintre judeţele cu probleme la capitolul gropi de gunoi nu s-a arătat interesat de un astfel de proiect.
Lista judeţelor care nu au, în prezent, nicio groapă funcţională, cuprinde Timiş, Vaslui, Bacău, Satu-Mare, Teleorman şi Mureş.
În toamna lui 2010, ministrul Laszlo Borbely anunţa că România are de cheltuit aproape două miliarde de euro pentru proiecte privind managementul deşeurilor şi că, până la finalul anului 2013 începutul lui 2014, sistemul integrat al deşeurilor va deveni funcţional în toate judeţele ţării.
Termenele UE prevăzute pentru închiderea treptată a depozitelor de deşeuri neconforme sunt programate la fiecare dată de 16 iulie ale fiecărui an până în 2017.
În caz contrar, România ar putea primi din partea forului european penalizări ce pot ajunge la un cuantum de 200.000 euro pe zi, sumă care ar putea fi transferată autorităţilor locale care nu şi-au îndeplinit obligaţiile.
Sancţiunile europene se decid în urma unui proces în care statul român şi Comisia Europeană se judecă la Curtea Europeană de Justiţie de la Luxemburg, precedat de o serie de avertismente şi ultimatumuri de conformare din partea forului european.
