La câteva zile de la Summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, România şi Moldova au semnat ieri două acorduri de cooperare militară, ministrul moldovean al Apărării, Vitalie Marinuţa, declarând că „importanţa dezvoltării parteneriatelor, în special cu România, creşte după Vilnius“. La rândul lui, preşedintele Nicolae Timofti a apreciat „forţa mentală şi militară a României, ca parte a Europei unite“.
Miniştrii Apărării din cele două ţări, Mircea Duşa şi Vitalie Marinuţa, au semnat ieri Acordul între Ministerul Apărării Naţionale din România şi Ministerul Apărării Naţionale din R. Moldova privind protecţia informaţiilor clasificate în domeniul militar şi Protocolul între cele două ministere privind colaborarea în domeniul învăţământului militar. Cele două acorduri aduc Moldova cu un pas mai aproape de Vest din punct de vedere militar, un domeniu extrem de sensibil la Chişinău, dar şi la Moscova. Documentele au fost calificate de ministrul moldovean ca fiind „de importanţă primordială pentru Ministerul Apărării din R. Moldova; ele vor permite o colaborare mai bună şi (…) vor da posibilitatea ca R. Moldova să facă un pas mai rapid în procesul de cooperare cu structurile nord-atlantice şi ca armata moldoveană să fie una mai modernă, mai bună. (…) Sunt convins că avem toate capacităţile să folosim la maximum posibilităţile pe care ni le oferă după parafarea acordului şi să demonstrăm scepticilor că asocierea sau integrarea în Uniunea Europeană va aduce numai beneficii Republicii Moldova, pe toate dimensiunile, inclusiv cea militară“.
Despre ce fel de „proces de cooperare cu structurile nord-atlantice“, Marinuţa nu a mai dat detalii, dar declaraţia dă seama despre o schimbare de mentalitate la vârful guvernului de la Chişinău, unde până nu demult orice referire la NATO putea declanşa o furtună politică. Acum, însuşi preşedintele Nicolae Timofti s-a declarat impresionat de forţa militară a României. La recepţia de Ziua Naţională de la Palatul Cotroceni, Timofti a declarat că „la parada militară de astăzi de la Arcul de Triumf am simţit forţa mentală şi militară a României, ca parte a Europei unite“, şi că dorinţa moldovenilor este să avanseze cu fermitate pe această cale pe care s-au dezvoltat România şi alte actuale ţări membre ale spaţiului comunitar. „Sperăm să devenim cât mai curând parte a spaţiului european, pentru a ne bucura şi a împărtăşi aceleaşi drepturi şi valori democratice, economice şi de circulaţie liberă.“ Cu toate că preşedintele Băsescu s-a referit din nou la unirea cu Moldova, Timofti a evitat să intre în polemică cu preşedintele român şi a preferat să laude virtuţile educative ale TVR 1, care a început de ieri să emită din nou la Chişinău.
Armata română are ea însăşi probleme care decurg din subfinanţare, după cum a arătat Carta Albă, dar această colaborare cu armata moldoveană, de negândit cu câţiva ani în urmă, poate moderniza cu adevărat forţele militare moldovene, ceea ce înseamnă renunţarea la modelele militare ruseşti şi adoptarea unor principii occidentale care vor aduce Moldova mai aproape de NATO.
Referitor la unire, Băsescu a ţinut să precizeze că nu este vorba de un obiectiv pe termen scurt: „Am evocat zilele trecute un proiect de ţară, o viziune: am propus o reflecţie şi am anunţat un deziderat, unul care aparţine preşedintelui României şi cred că e împărtăşit de cea mai mare parte a poporului român – acela de a ne reîntâlni cu fraţii noştri din Republica Moldova, acela de a ne reuni ca popor. Nu este un ideal de realizat pe termen scurt, dar trebuie să ni-l asumăm şi să-l afirmăm, dacă dorim ca atunci, cândva, acest ideal să se realizeze. Trebuie să acceptăm că doar timpul poate aduce un asemenea deziderat la realizare, pentru că doar poporul de pe ambele maluri ale Prutului poate să hotărască“.
Portalul de ştiri europene EurActiv citează un diplomat european potrivit căruia „Comisia Europeană ar fi deplâns declaraţiile lui Băsescu“ şi susţine că, între timp, Comisia ar fi transmis la Bucureşti mesajul că discuţiile despre România Mare sunt ultimul lucru de care UE are nevoie pentru a avansa iniţiativa Parteneriatului Estic, care suferă deja după întoarcerea la 180 de grade făcută de Ucraina în timpul Summit-ului de la Vilnius.
