O adevărată furtună financiară s-a abătut asupra Moscovei luni dimineaţă, rubla prăbuşindu-se la un prag istoric, efect al escaladei militare şi diplomatice a crizei ucrainene. Occidentalii s-au angajat să îl izoleze pe Putin şi să sancţioneze economia Rusiei, cerând retragerea forţei „de ocupaţie“ din regiunea Crimeea a Ucrainei. În ultimele 24 de ore, militari ruşi continuă să debarce masiv în Crimeea, violând acordurile internaţionale.
Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a denunţat ameninţările cu sancţiuni din partea SUA şi Europa, în timp ce Rusia este prevenită că îşi poate pierde locul la masa marilor puteri, în cadrul clubului G8. În discuţia cu cancelarul german, Angela Merkel, duminică seară, preşedintele Putin a asigurat că „răspunsul Rusiei la ameninţarea constantă a actelor de violenţă din partea forţelor ultranaţionaliste este total adaptat în Ucraina”, dar a acceptat crearea „unui grup de contact” pentru a începe un „dialog politic”. Se ştie că trupele ruseşti sunt desfăşurate în republica autonomă a Crimeii, în Ucraina şi responsabilii americani consideră că peninsula se află „sub controlul operaţional” al Kremlinului. Faţă de această invazie, Occidentul a înmulţit presiunile asupra Rusiei, experţii estimând că este vorba despre unul din cele mai grave conflicte de după căderea Zidului Berlinului. SUA cer trimiterea imediată în zonă de observatori OSCE şi susţin impunerea de sancţiuni economice, asemenea UE, spre iritarea ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov. În timp ce la Bruxelles miniştrii europeni de Externe s-au reunit luni de urgenţă în problema Ucrainei, liderii celor şapte state din G8 au anunţat suspendarea pregătirilor în vederea summitului grupului la Soci.
Riscurile Rusiei
Militar, Rusia face o demonstraţie de forţă. Ucraina este pe cale să piardă controlul asupra Crimeii, în timp ce Moscova a decis să amplaseze trupe militare, provocând una dintre cele mai grave crize cu Occidentul. Dar, din punct de vedere economic, ţara lui Vladimir Putin nu este încă un gigant. După unda verde dată de Parlamentul rus în week-end pentru o intervenţie militară, occidentalii fac front comun pentru a împiedica evoluţia crizei ucrainene spre un conflict armat. Ideea sancţiunilor economice face unanimitate şi, aşa cum declara secretarul de stat american, John Kerry, „Rusia are o armată de primă clasă, dar în plan economic este o ţară de lumea a treia”.
Expertul Michael O’Hanlon, de la Brooking Institute, arată că occidentalii deţin mai multe arme decât se crede. „Avem o panoplie importantă de sancţiuni economice. Dacă va fi un război civil, aceste arme vor fi utilizate. Dar nu cred că se va merge până acolo.”
Experţii arată că mijloacele de presiune de care dispun SUA şi Europa sunt limitate. Ce se poate face pentru a determina retragerea blindatelor şi a paraşutiştilor fără a provoca un război? Desigur nu mare lucru, după cum au constatat ţările occidentale după lansarea operaţiunii militare ruse în Crimeea. Ceea ce nu înseamnă că Washingtonul şi Bruxellesul nu încearcă să oprească intenţiile belicoase ale lui Putin. Au făcut cunoscut că Moscova va „pierde dintr-o lovitură” ceea ce a câştigat cu efortul a 50 miliarde dolari la JO de la Soci. Numai că Moscova este mult mai atentă la conceptul ei „soft power”, adică la necesitatea de a împiedica Ucraina, piesă-cheie în proiectul său „eurasiatic”, să încline spre Vest.
Miniştrii de Externe din UE s-au reunit luni seară pentru a decide măsuri simbolice vexante pentru Putin, cum ar fi boicotarea summitului G8 din iunie, în Rusia, la Soci, Washingtonul, Ottawa şi Parisul făcând anunţuri în acest sens. Şi nu este exclusă disoluţia G8, pentru a reveni în varianta G7 în format occidental.
Lovire la „portofel“
Mai disuasiv ar fi un efort concertat al Occidentului de a lovi Moscova la portofel, determinând pierderea beneficiului după 25 de ani de integrare economică, simbolizat prin intrarea în 2012 în Organizaţia Mondială a Comerţului, OMC. Dar represaliile economice par imposibile contra unei Rusii care exportă în principal hidrocarburi şi analiştii consideră că orice boicot ar semăna cu un glonţ tras în picior.
Europenii privilegiază dialogul pentru a face Rusia să dea înapoi. UE, împărţită între partizanii unei linii dure şi cei care încearcă un dialog cu Rusia, a încercat luni să găsească o poziţie comună privind criza ucraineană, condamnând ferm intervenţia rusă în Crimeea şi cerând o mediere pentru găsirea unei soluţii paşnice. Cale cerută de Germania, Berlinul anunţând că Putin a acceptat propunerea Angelei Merkel de creare a unui „grup de contact” pentru un „dialog politic” asupra Ucrainei.
Crispare financiară
Vizibil înfricoşată de escalada militară şi diplomatică a crizei ucrainene, piaţa financiară din Moscova a plonjat luni încă de la deschidere, indicele rus cedând 10% , lăsând să se înţeleagă o suspendare a cotaţiilor. Valorile bancare au scăzut şi ele cu 11%, sancţionând tensiunile dintre Kremlin şi aliaţii săi. Banca centrală a Rusiei a anunţat o creştere-surpriză a ratei directoare cu 7% (faţă de 5,5%) din cauza riscurilor de inflaţie şi stabilitate financiară. Rubla a căzut la recorduri istorice şi riscurile unei noi crize a gazului au dus la prăbuşirea gigantului rus gazprom cu 12%, fiind foarte dependent de exporturile sale spre Europa.
Moscova are foarte mult de pierdut din punct de vedere economic în cazul unei intervenţii militare în Ucraina. John Kerry evoca sancţiuni economice, îngheţarea averilor deţinute de unii lideri ruşi, interdicţia vizelor sau boicotarea investiţiilor. „Întreprinderile americane vor privi de două ori înainte de a decide dacă vor investi într-o ţară care are un astfel de comportament”, a explicat Kerry. Problema este de a şti dacă şi aliaţii SUA vor pune în practică ameninţările verbale. În aşteptare, declaraţiile par să îşi fi produs deja efectele, finanţele ruse fiind dependente în mare parte de capitalurile şi investiţiile occidentale.
Opţiunile NATO
NATO, unde cinci dintre membrii săi – Polonia, Ungaria, Slovacia, România şi Turcia – înconjoară Ucraina, poate furniza un ajutor discret Kievului în pregătirea unui conflict, sub formă de consilii şi informaţii electronice sau de capacităţi de bruiaj. Este foarte probabil ca SHAPE (comandamentul suprem al aliaţilor în Europa, cu sediul la Mons, în Belgia) să se fi pregătit în week-end pentru orice eventualitate. În paralel cu mesajele de fermitate, occidentalii ar putea încerca să elimine temerile ruseşti faţă de noul regim de la Kiev, convingând că acesta nu va pune în discuţie baza navală de la Sevastopol, nu va maltrata comunitatea rusofonă sau că nu va intra în NATO în termen scurt. Totul se loveşte însă de faptul că noile autorităţi de la Kiev doresc un acord de asociere cu Bruxellesul, ceea ce ar însemna moartea proiectului uniunii vamale eurasiene dorite de Putin.
Forţele strategice ruse din Crimeea
Militarii ruşi continuă să debarce masiv în Crimeea, elicoptere de luptă şi opt avioane de transport aterizând în Crimeea, fără ca Ucraina să fie avertizată, contrar acordurilor dintre cele două ţări asupra statutului Flotei Mării Negre, staţionată în portul Sevastopol din Crimeea, care prevăd ca Kievul să fie informat cu 72 de ore înaintea unor astfel de mişcări de trupe. De asemenea, de la 1 martie, patru nave de război ruseşti din Flota Balticii au intrat în portul Sevastopol.
Soldaţi neidentificaţi care acţionează în contul autorităţilor locale pro-ruse controlează o parte a Peninsulei Crimeea, asediind soldaţii ucraineni în cazărmile lor şi cerându-le să se predea.
De două zile, accelerarea evenimentelor în Ucraina, cu precădere în Crimeea, a dus la întrebări legate de desfăşurarea militară rusă. Imagini incredibile arată prezenţa militarilor neidentificaţi la bordul vehiculelor ruseşti în jurul clădirilor oficiale şi în faţa bazelor militare ucrainene din Crimeea. Oameni în ţinută militară înarmaţi cu AK-47 şi lansatoare de grenade GM-94 trag în plină stradă şi străbat Crimeea.
Forţele ruse terestre prepoziţionate în Ucraina sunt estimate între 10.000-20.000 de militari ruşi. Imposibil de ştiut cu precizie. O parte din aceste efective sunt staţionate în estul ţării, mai precis la nord şi la est de Harkov. Circulă la bordul blindatelor 4×4 Tiger şi BTR-80 ale armatei terestre şi marinei ruse. Important este că până acum nici un tanc rusesc tip T-90 nu a mai fost văzut patrulând în Crimeea. Armata rusă terestră mai dispune la Sevastopol de piese de artilerie 2SI Gvodzika. O parte a întăririlor militare au fost aduse cu avioane de transport Iliuşin Il-76 în ultimele 48 de ore. În teren, agenţii FSB sunt foarte activi pentru a informa puterea de la Moscova despre mişcările trupelor ucrainene şi ale miliţiilor pro-ucrainene, pregătite să se mobilizeze în Crimeea.
În ce priveşte marina rusă, la baza navală din Sevastopol, închiriată Rusiei de autorităţile regionale ucrainene, staţionează cel puţin 15.000 de soldaţi ruşi. În acest port militar staţionează cel puţin 25 de nave ale marinei ruse şi au fost observate două submarine ruseşti în cursul ultimelor două zile în largul apelor din sud-vestul peninsulei. Nave din clasa Meridian navighează în apele limitrofe în misiuni de ascultare şi interceptare a comunicaţiilor. Baza navală rusă de la Sevastopol este un punct strategic cheie de deschidere pentru Rusia asupra Mediteranei.
Armata aerului. Spaţiul aerian a fost închis de autorităţile ucrainene pentru orice avion militar, dar cel puţin patru Su-27 se află la baza militară rusă din apropierea Sevastopolului şi un număr neidentificat de Mig-29 se află desfăşurat în permanenţă pe această bază. Mai multe zeci de elicoptere de atac Mi-24 au fost identificate între Sevastopol şi Simferopol.
Dintr-o lovitură, armata rusă este capabilă să desfăşoare în câteva ore, dacă nu chiar în câteva minute, un impresionant arsenal care pentru moment joacă numai un rol disuasiv. În comparaţie, armata ucraineană are în Crimeea doar 3.500 de soldaţi dispuşi într-o singură bază aeriană unde se află un escadron de avioane de vânătoare Su-27. În plan militar, există o superioritate de 3 la 1 pentru ansamblul forţelor privind Rusia.
Rusia a pierdut precedenta rundă politică, odată cu înlăturarea lui Ianukovici şi preluarea puterii la Kiev de elemente majoritar contra Rusiei şi Putin a creat un nou raport de forţă situându-se în teren militar, în perspectiva negocierii cu Occidentul.
