Fostul premier al Greciei, Giorgios Papandreou, îndeamnă la coeziune statele din Uniunea Europeană, pentru că nu poţi „să-i spui unui bolnav să se împuşte” şi consideră că pieţele trebuie să primească un semnal despre stabilitatea monedei europene. Într-un interviu acordat publicaţiei germane Der Spiegel, Papandreou vorbeşte despre greşelile pe care le-a făcut în fruntea guvernului grec, dar şi despre felul în care ar trebui să evolueze situaţia Greciei.
Papandreou: Şi eu am făcut greşeli
În primele zile ale lunii noiembrie, Giorgios Papandreou a demisionat, iar, în urma negocierilor dintre socialiştii lui Papandreou (PASOK) şi conservatorii lui Antonis Samaras (Noua Democraţie), a fost ales fostul vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene, Lucas Papademos.
Întrebat de jurnaliştii de la Der Spiegel cum îşi explică alungarea socialiştilor de la putere în Europa (Papandreou în Grecia, Berlusconi în Italia şi Louis Rodrigues Zapatero în Spania, n.r.), fostul premier grec explică: „Noi, socialiştii, avem idei foarte clare despre ce trebuie făcut pe timpul crizei. Pentru că vocile noastre nu sunt luate în serios, de-asta suntem încă afundaţi în criză.
Sigur că este nevoie de o discipină bugetară şi trebuie să reducem cheltuielile, dar avem nevoie şi de strategii de creştere. Nu putem să pierdem din vedere nici pieţele. Este inacceptabil ca cei de la conducerea ţării să nu le acorde suficient timp instituţiilor democratice. Asta subminează fundaţia democraţiei. Din acest motiv avem nevoie de reglementarea pieţelor şi mai multă transparenţă şi de agenţiile de rating. Noi, socialiştii, am cerut asta în mod repetat, pentru că nu putem acţiona, ca ţară, pe cont propriu. Asta este o mare greşeală făcută de clasa politică globală şi, în special, de conservatorii din Europa”.
În ceea ce priveşte faptul că a trebuit „să cerşească ajutor”, după cum au punctat jurnaliştii publicaţiei germane, Papandreou explică: „Asta nu este pentru mine. În ceea ce mă priveşte, întrebarea importantă este dacă pot salva Grecia de la o catastrofă financiară şi dacă pot reforma ţara. Am pus ambiţiile mele pe un plan secundar, după interesul naţional şi interesul oamenilor din ţara mea”.
Întrebat ce îl îndeamnă să meargă mai departe, având în vedere că nu mai are nici o responsabilitate politcă, fostul premier grec spune că este vorba de „dorinţa de schimbare”. De asemenea, Papandreou a arătat că ţara are nevoie de mai mult timp şi trebuie să-şi convingă „vechii prieteni din Europa că ei nu investesc în vechea Grecie, ci în noua Grecie, Grecia viitorului”.
„Pot ajuta în această privinţă, pentru că sunt mândru de lucrurile pe care ţara mea le poate realiza, lucru pe care l-am demonstrat şi în trecut, la Olimpiada din 2004, de exemplu. Dar facem greşeli, şi eu am făcut”, a punctat el.
Printre greşelile pe care spune că le-a făcut, Papandreou vorbeşte despre datoria „prea mare” şi deficitul bugetar „ridicat” al ţării, dar şi despre împrumuturile prost administrate: „Am trăit deasupra mijloacelor noastre. Ca membră a zonei euro, a fost uşor pentru Grecia să ia credite ieftine. Şi n-am folosit corect toată suma. I-am folosit să alimentăm un sistem necompetitiv. Pentru unii, lucrurile nu au evoluat destul de repede şi le-am cerut foarte multe grecilor de rând, care au fost direct afectaţi. Noi suntem mai critici cu noi decât sunt cei din afara graniţelor. Totuşi, am şi realizat câteva lucruri- am reformat sistemul de pensii, şcolile şi universităţile, am transparentizat administraţia publică, am redus costurile şi birocraţia. Sunt schimbări pe care le-am făcut acum, lucruri pe care plănuiam să le facem de 30 de ani”.
PASOK împarte responsabilităţile cu guvernul lui Papademos
Despre referendumul care a dus la demisia lui, Papandreou spune că „ideea nu a picat din cer” şi că discuţiile despre organizarea unui referendum existau „de şase luni”. „Am vrut să am acceptul şi sprijinul cât mai multor oameni pentru reforme. Dacă partidele nu pot face asta împreună, poţi să-i întrebi pe oameni. Oricum ar fi, propunerea mea a schimbat complet situaţia politică”, explică fostul premier grec.
De altfel, politicianul accentuează că demisia lui a dus la o acţiune a opoziţiei, care a început să lupte împotriva crizei: „Acum împărţim responsabilitatea politică. La fel şi membrii Uniunii Europene. Acum, 80% dintre votanţi sprijină schimbările politice care sunt necesare, lucru care ne spune ceva clar”.
„Ne lipseşte tradiţia politică a coaliţiilor. Înainte de victoria mea în alegeri, în 2009, aşa cum anunţasem deja, chiar dacă am avut majoritate absolută, noi am căutat parteneri de coaliţie- la stângişti şi verzi, chiar şi din rândul conservatorilor. Voiam o schimbare în climatul politic, dar nimeni n-a vrut să accepte”, spune Papandreou despre posibilitatea unui guvern de uniune naţională.
Fostul premier grec a fost întrebat dacă guvernul Papademos este capabil de o acţiune politică independentă, având în vedere că este dependent de majoritatea deţinută de socialiştii din PASOK. „Ne împărţim responsabilităţile. Asta nu s-a schimbat şi este crucial. Trebuie să restaurăm sistemul de sănătate şi să îl facem informatizăm, ca să fie mai multă transparenţă. Trebuie să înnoim lupta noastră împotriva fraudelor în fiecare zi. Am avut foarte mult succes în ultimele săptămâni”.
În plus, politicianul socialist consideră că problema Greciei este că există un sistem de taxe „arhaic”: „Încă mai păstrăm registre contabile. Acest lucru trebuie schimbat şi digitalizat. Trebuie să începem de fiecare dată şi avem nevoie de timp pentru asta”.
Despre liderii de sindicat care paralizează ţara cu grevele generale, Papandreou spune că „interesele particulare sunt uriaşe în Grecia. Eu susţin cooperarea cu uniunile”. „Eu spun că toţi trebuie să ne schimbăm”, răspunde el la întrebarea jurnaliştilor, care îi sugerează că socialiştii depind de uniuni.
Franţa şi Germania au încălcat primele Pactul de Stabilitate
„Este o schimbare radicală, pentru că trebuie să ne schimbăm felul de a gândi, şi asta include şi uniunile. Dar asta nu este valabil doar pentru Grecia. Şi în Europa, trebuie să ne învăţăm să nu mai catalogăm statele membre în bune şi rele. Dacă aşa s-ar rezolva problemele, soluţia ar fi simplă: aruncaţi-le pe cele rele şi păstraţi-le pe cele bune”. Dacă ar fi aşa uşor, Grecia ar fi afară acum, menţionează jurnaliştii de la Der Spiegel.
„Da, îi poţi spune unui bolnav să se împuşte, dar poţi încerca şi să-l ajuţi, pentru că virusul s-a răspândit peste tot. Cine a încălcat Pactul de Stabilitate prima dată? Franţa şi Germania. Nu e vorba doar că nu e disciplină fiscală în Grecia. Dar Uniunii îi lipsesc instrumentele de implementare. Îmi asum responsabilitatea. Dar şi alţii sunt responsabili”, explică fostul premier.
Despre Angela Merkel şi Nicholas Sarkozy (cancelarul german şi preşedintele francez, n.r.), Papandreou spune că „sunt constrânşi de circumstanţe. Cu toţii pescuim în ape tulburi. O criză ca asta nu are precendent. Din păcate, în acest moment, nu mai negociem unii cu alţii, ca politicieni europeni, ci cu pieţele”. În acest context, el expllică: „Avem nevoie de euro-obligaţiuni. Înţeleg temerile Germaniei de aşa-zisa comunitizare a datoriei, dar trebuie să stăm împreună. Ar trebui să trimitem pe pieţe un semnal clar al stabilităţii monedei euro şi ar trebui să se liniştească. Consecinţa ar trebui să fie un minister de finanţe european.
Despre organizarea unor noi alegeri în Grecia, Papandreou susţine că guvernul lui Papademos „are nevoie de timp să se consolideze. Şi are nevoie de timp să-şi facă datoria,” punctează el, despre alegerile care ar trebui să fie în februarie. „Grecia are nevoie de calm. O campanie electorală în viitorul apropiat ar fi o povară. Avem un guvern de importanţă istorică. Nu trebuie să ratăm această oportunitate”, concluzionează fostul premier.
