Suveranul pontif i-a ascultat pe romii veniţi pentru prima dată într-o audienţă papală, povestind despre modul lor de viaţă şi a condamnat persecutările pe care le-au avut de îndurat din partea naziştilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, scrie cotidianul Washington Post.
În acelaşi timp, Papa Benedict i-a cerut Europei să ajute să pună capăt secolelor de respingere a populaţiei roma.
Aproape 2.000 de romi catolici i-au ascultat discursul suveranului pontif. „Istoria voastră este complexă şi, în unele perioade, dureroasă”, a spus papa Benedict.
„Sunteţi o populaţie care de-a lungul secolelor nu aţi apărat ideologii naţionaliste, nu aţi vrut să stăpâniţi pământ sau să dominaţi alte popoare. Aţi rămas fără o patrie şi, în mod ideal, aţi considerat întreg continentul european ca fiind casa voastră”, a mai spus suveranul pontif.
Papa a spus că regretă faptul că timp de secole, populaţia roma a cunoscut „gustul amar de a nu fi binevenit”.
Suveranul pontif a mai povestit cum, în timpul pelerinajului în Polonia din 2006, s-a rugat în faţa unei plăci la Auschwitz care marca uciderea „în mod barbar” a mii de romi în lagărele de concentrare naziste – „o dramă care nu prea este recunoscută şi ale cărei proporţii sunt dificil de măsurat”.
„Conştiinţa europeană nu poate uita asemenea suferinţe”, a spus Papa.
Întâlnirea a început cu patru romi care i-au descris suveranului pontif lumea în care trăiesc. Papa Benedict a observat că mulţi romi nu mai sunt nomani şi că sunt „în căutarea stabilităţii cu noi aşteptări”, printre care case şi educaţie pentru copiii lor.
Papa le-a cerut instituţiilor Europei „să ia măsuri pentru a-i acompania în drumul lor” spre o viaţă mai bună.
Probleme legate de necesitatea şi modul în care ar trebui integraţi romii în cartiere, şcoli sau la locurile de muncă au fost chestiuni care i-au vexat pe mulţi politicieni din Europa, mai comentează jurnaliştii de la Washington Post. Primarul Romei a promis să scape oraşul de taberele neautorizate, de cocioabele şi remorcile de la periferie şi unele dintre aceste zone au fost demolate, iar cei care locuiau acolo au fost forţaţi să se mute.
Vaticanul are un biroul special dedicat grijii pastorale pentru migranţi şi popoarelor itinerante.
