În încercarea de a evita răspândirea crizei în Portugalia, Spania şi Irlanda, liderii europeni au aprobat crearea unui mecanism de stabilizare care să salveze zona euro de la prăbuşire.
Joia trecută, indicele Dow Jones al Bursei din New York s-a prăbuşit cu 1.000 de puncte – cea mai mare scădere într-o singură zi din toate timpurile – din cauza temerilor privind extinderea crizei greceşti în Portugalia, Spania şi Irlanda, iar euro a ajuns la cea mai scăzută rată în raport cu dolarul din acest an.
Abia în acel moment liderii europeni au înţeles dimensiunea reală a crizei şi pericolul mortal care pândeşte zona euro şi economia europeană în ansamblu. Dacă, până nu demult, problema părea circumscrisă la zona euro, săptămâna trecută a devenit limpede că este globală: o dată cu creşterea ratelor dobânzilor pe pieţele internaţionale, investitorii au forţat Brazilia să renunţe pentru moment la emisia de obligaţiuni, won-ul corean a scăzut, iar zece companii din întreaga lume au trebuit să amâne, la rândul lor, să-şi pună la vânzare acţiunile. Preşedintele american, Barack Obama, a exprimat „îngrijorarea” SUA faţă de situaţia din Europa generată de criza greacă în momentul în care Wall Street-ul a înţeles că America nu va scăpa de consecinţele unui eventual colaps al zonei euro.
Rolul BCE
Fapt pentru care vineri cele două Camere ale parlamentului german au aprobat, în cele din urmă, partea care revine Germaniei din cele 110 miliarde euro ajutor de urgenţă pentru Grecia, iar vineri seară şefii de stat sau de guvern ai celor 16 s-au reunit de urgenţă la Bruxelles, unde au decis crearea unui aşa-numit „mecanism de stabilitate”, echivalentul european al FMI, în valoare de 70 miliarde euro şi care să funcţioneze ca scut pentru economiile aflate în suferinţă ale eurozonei. Mecanismul constă în garanţii oferite de statele membre pentru împrumuturi acordate unor ţări aflate în dificultate, precum Portugalia şi Spania. Problema constă în faptul că, în vreme ce ultrasigura Germanie poate contracta un împrumut pe doi ani, de exemplu, la o rată a dobânzii în jurul a 0,8%, în cazul Portugaliei, aceasta urcase vineri seară la 8,78%. Prin mecanismul de stabilitate, CE ar urma să împrumute aceşti bani cu dobândă mică şi să-i acorde ulterior statelor în nevoie. Un mecanism similar, de 50 miliarde, funcţionează deja pentru statele UE care nu sunt membre ale zonei euro şi a fost folosit pentru salvarea Ungariei şi Letoniei şi pentru împrumutarea României.
Nu este clar ce rol va juca Banca Centrală Europeană în cadrul acestui mecanism, dar, potrivit Financial Times, BCE ar putea cumpăra titluri de stat sau ar putea lansa un program de creditare a băncilor. Ieri după-amiază miniştrii de Finanţe ai celor 27 s-au reunit la Bruxelles pentru a pune la punct detaliile mecanismului, întrucât acesta trebuia să fie funcţional în această dimineaţă, la deschiderea burselor, pentru a putea fi activat în cazul unui dezastru precum cel de joi. O problemă priveşte garanţiile pe care statele din afara zonei euro sunt dispuse să le dea. Marea Britanie a respins orice susţinere a euro.
Investitorii se tem că falimentul Greciei ar putea paraliza din nou sistemul financiar mondial. Băncile americane au o expunere de 3,6 trilioane în Europa, sumă ce include un trilion în împrumuturi acordate Franţei şi Germaniei şi 200 miliarde în Spania. Unele bănci franceze şi germane au o expunere foarte mare în ţări aflate în dificultate din afara zonei euro. Una dintre aceste ţări este România.