Germania, Franţa şi Italia, reunite ieri la Strasbourg, au exprimat hotărârea de a asigura viitorul euro, modificând dacă este necesar tratatele europene, dar fără să se atingă de independenţa Băncii Centrale Europene (BCE).
Deşi criza financiară nu dă semne de recul şi contagiunea ameninţă întreaga zonă euro, minisummitul de ieri de la Strasburg al liderilor celor trei mari economii ale zonei euro – Germania, Franţa şi Italia – a indus un relativ optimism la Burse în speranţa anunţării de măsuri concrete de salvare a monedei europene.
Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, cancelarul german Angela Merkel şi noul premier italian, fostul comisar european Mario Monti, s-au întâlnit ieri la Strasbourg în cadrul unui summit intervenit într-un moment cheie. În pofida planurilor de salvare sau a schimbărilor de guverne în ţările cele mai fragile – Spania, Portugalia, Grecia, Irlanda şi Italia – criza europeană persistă, dovadă că nu se rezumă doar la acumularea problemelor naţionale. Urgenţa nu este numai de a izola focarul elen. Europa face faţă de acum unei crize politice şi instituţionale şi trebuie să găsească remedii de dimensiunea mizei.
La conferinţa de presă care a urmat la finalul summitului, cei trei lideri ai primelor economii din zona euro au declarat că sunt decişi „să facă totul pentru a susţine şi garanta perenitatea euro”.
Ameliorarea guvernării zonei euro
Preşedintele Sarkozy a precizat că Franţa şi Germania vor face curând „propuneri comune de modificare a tratatelor europene pentru îmbunătăţirea guvernării zonei euro”, propuneri care vor fi evocate la summitul european din 9 decembrie.
La rândul ei, cancelarul german a subliniat că aceste reforme nu vor privi BCE. Rolul BCE în criza datoriei care minează zona euro de doi ani este în centrul unei dispute între Paris şi Berlin. Nicolas Sarkozy a asigurat că Berlinul, Parisul şi Roma se vor abţine să formuleze cereri „pozitive sau negative” Băncii Centrale Europene. Angela Merkel a venit cu precizarea că „preşedintele francez subliniază că BCE este independentă şi deci modificările eventuale ale tratatelor nu o vor privi”.
Se ştie că cuplul franco-german reprezentat de Nicolas Sarkozy şi de cancelarul Angela Merkel, numit „Mercozy”, nu are aceeaşi viziune a rolului BCE şi analiştii nu prevedeau o apropiere spectaculoasă a poziţiilor la această reuniune în trei. Cancelarul german şi-a exprimat în ultimele zile ostilitatea de a vedea BCE ieşind din mandatul său prin deschiderea porţii spre o intervenţie masivă pe piaţa datoriilor. Mai mulţi oficiali francezi, între care ministrul de Externe, Alain Juppé, au cerut ca BCE să joace un rol esenţial pentru salvarea zonei euro. Acest rol ar consta în achiziţionarea masivă a datoriei ţărilor fragile pentru a stopa creşterea continuă a dobânzilor împrumuturilor de stat ale mai multor ţări din zona euro, care penalizează bugetele lor deja fragilizate. Creşterea dobânzilor, semn al neîncrederii pieţelor faţă de zona euro, afectează ţări ca Franţa.
În ultimele zile, Franţa a primit lovitură după lovitură avertismentele a două mari agenţii de rating, Moody’s şi Fitch, care au avertizat că nota suverană, „triplul A”, care îi permite să se împrumute cu dobânzi mici, va fi ameninţată în cazul agravării crizei. Italia se află în plină zonă de turbulenţă, iar Germania, motorul creşterii europene şi punct de referinţă pe pieţe, nu este nici ea total la adăpost. Perspectivele sale economice pentru 2012 sunt pesimiste şi Berlinul nu a reuşit să atragă investitorii decât în proporţie de 60% la emisiunea de obligaţiuni de miercuri.
Evenimentul nu a trecut neobservat şi ministrul francez de Externe, Alain Juppé estima ieri că „toate economiile, inclusiv cele mai solide, sunt afectate de criză”. Parisul, asemenea altor capitale europene, crede însă că, „în cazul agravării crizei, Germania va ceda” în ceea ce priveşte soluţiile de stopare. Adică, va ceda cererilor insistente ale Franţei şi altor ţări pentru ca BCE să joace un rol major în restabilirea încrederii pe pieţe.
Divergenţe
Aşa cum estimau surse diplomatice de la Bruxelles, summitul de la Strasbourg a permis o avansare a propunerii cancelarului german de revizuire a tratatelor UE. Dacă vor urma cererea Angelei Merkel, liderii europeni vor remania tratatele pentru a constrânge statele la disciplină bugetară.
Unele state primesc cu iritare această cerere de rigoare şi vicepremierul Luxemburgului, Jean Asselborn, susţine că modificarea tratatelor pune în pericol zona euro. „Este un obiectiv european, dragă doamnă cancelar, să lansezi o dezbatere privind schimbări semnificative ale tratatelor în mijlocul a ceea ce este poate cea mai dificilă fază în căutarea stabilităţii în zona euro?”.
Disciplină bugetară de fier
În ajunul summitului, Comisia Europeană a prezentat un arsenal de măsuri destinate întăririi integrării zonei euro şi a relansat dezbaterea asupra creării de euro-obligaţiuni în faţa riscurilor crizei datoriilor, revendicând în schimb dreptul de intruziune în bugetele naţionale. Preşedintele Comisiei, Jose Manuel Barroso, a precizat că „fără o guvernare economică întărită, va fi dificilă, dacă nu imposibilă, menţinerea unei monede comune”. Dacă noile propuneri vor fi adoptate de guverne şi de Parlamentul European, toate ţările din uniunea monetară vor trebui să supună Comisiei şi Eurogrupului proiectele lor anuale de buget. Dacă unul dintre aceste proiecte de buget deviază de la limita europeană de deficit de 3% din PIB, Comisia va avea dreptul să-şi spună opinia şi să ceară schimbări. Iar ţările aflate deja în procedură de buget excesiv vor face obiectul unui control mai riguros şi o cvasi-tutelă este prevăzută pentru statele cele mai fragile, cele care depind de un ajutor extern, dar şi cele a căror situaţie precară riscă să destabilizeze întreaga zonă euro.
În schimbul unei discipline de fier, Comisia promite o mai mare solidaritate financiară în zona euro prin crearea de euro-obligaţiuni.
Recesiune prezentă
Institutul de finanţe internaţionale, IIF, afirmă că economia zonei euro a intrat deja în recesiune şi dezvăluie o degradare a conjuncturii mult mai rapidă decât se prevăzuse. „Situaţia în zona euro a luat o turnură gravă şi s-a înrăutăţit în ultima lună. Economia a plonjat în ceea ce noi vedem a fi o recesiune, care nu va face decât să crească deficitele bugetare”, arată această organizaţie bancară mondială.
