Potrivit unui studiu publicat de Confesercenti, o importantă asociaţie ce reprezintă peste 270.000 de întreprinderi mici şi mijlocii, mafia, altădată cantonată în sudul însorit al Italiei, şi-a extins „afacerile” în întreaga peninsulă şi a devenit cel mai mare afacerist, cu o cifră anuală de 140 miliarde euro şi un profit de 100 miliarde, adică 7% din PIB-ul Italiei. Marile grupuri mafiote italiene, între care Cosa Nostra siciliană, Camorra napoletană şi „Ndrangheta calabreză, prezente până acum în sectorul jocurilor, al construcţiilor şi al gestionării deşeurilor, au atacat noi pieţe ca sănătatea publică, transporturi şi logistică.
Exploatând criza pentru a prelua întreprinderi, magazine şi restaurante, mafia şi-a creat un „tezaur de război” de 65 miliarde euro în lichidităţi ceea ce a transformat-o în „cea mai mare bancă din Italia”. Gangsterul de bază nu mai este banditul tradiţional înarmat cu pistol, ci un businessman dotat cu smartphone şi solide cunoştinţe despre finanţe. Se substituie adevăraţilor bancheri, deveniţi reticenţi la orice creditare riscantă, şi acordă împrumuturi „loan sharking” (credite-rechin, sau mai concret, cămătărie).
Potrivit Confesercenti, cămătăria au dus la închiderea a 1.800 de firme în 2010 şi au distrus mii de locuri de muncă, iar în acest moment Mafia SRL este singura întreprindere voluntară care poate realiza investiţii substanţiale. Micile întreprinderi au mai fost victimele extorsiunii de fonduri şi a jafurilor într-un ritm ameţitor de un delict pe minut. Confesercenti estimează că guvernul tehnocrat al premierului Mario Monti trebuie să ajute întreprinderile „să recupereze teritoriul ocupat de mafie”, ceea ce nu va fi un lucru uşor, având în vedere că mafia a infiltrat nordul Italiei şi datorită „complicităţii” unor politicieni sau a avocaţilor şi contabililor.
Cămătăria, sursă de aur
Aceste credite cămătăreşti au devenit o modalitate foarte complexă şi deosebit de profitabilă care se adaugă surselor de finanţare „clasice” ale crimei organizate ca traficul de droguri, traficul de arme, prostituţia, jocurile de noroc sau racketul. Micii negustori, care au din ce în ce mai puţin acces la credite bancare din cauza crizei, sunt din ce în ce mai tentaţi să cedeze sirenelor mafiei. Este un jaf cu guler alb. Mafioţii cunosc acum mecanismele pieţei creditelor legale şi cunosc perfect şi situaţia financiară a victimelor lor iar cele 65 miliarde de bani murdari le oferă mijloacele pentru a înghiţi firmele aflate în dificultate din cauza crizei economice. Dobânzile exorbitante de până la 200% duc „clienţii” în mod sigur spre faliment.
Criza este înainte de toate datorată unei lipse de lichidităţi, or mafia dispune de enorme cantităţi de bani murdari, arată Lino Busa, preşedintele asciaţiei SOS Impresa care ajută firmele victime ale racketului şi ale cămătăriei. Societăţile şi firmele de comerţ în dificultate, bunurile imobiliare vândute la preţ redus de proprietarii afectaţi de criză, toate sunt afaceri bune ce permit clanurilor mafiote să-şi recicleze mai uşor banii murdari. Specialiştii estimează că profiturile mafiei legate de cămătărie vor creşte în acelaşi timp cu criza, dobânzile practicate fiind între 100 şi 200%. De asemenea, şomajul este unul din principalii factori de dezvoltare a mafiei, singura ce poate garanta un loc de muncă. Criza actuală, cu cohorta de uzine închise, de falimente, ar putea împinge mii de şomeri în braţele clanurilor mafiote.
Dar, pentru că îşi ridică din nou capul, Caracatiţa se expune mai mult. Realitate exprimată de recentele arestări ale unor capi mafioţi căutaţi de ani de zile şi a numeroase sechestrări de bunuri şi de mari cantităţi de bani şi arme.
