Poduri peste Prut, interconectarea gazoductelor şi vize pentru cetăţenii moldoveni sunt doar câteva din priorităţile noului ambasador. extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Moldova la Bucureşti, Iurie Reniţă. Noul ambasador a acordat un scurt interviu pentru Agerpres şi Radio România înainte de sosirea la Bucureşti.
Acum două săptămâni preşedintele interimar al Republicii Moldova a semnat decretul de numire a dumneavoastră în funcţia de ambasador al Republicii Moldova în România. Când mergeţi la Bucureşti?
I.R.: La finele săptămânii curente urmează să vin la Bucureşti. Aş dori chiar de la bun început să fac o mică remarcă – desemnarea ambasadorului Republicii Moldova la Bucureşti finalizează procesul de normalizare a raporturilor dintre România şi Republica Moldova. Din păcate, am parcurs perioade mult mai complicate, marcate profund de ruşine şi umilinţă, dar sunt sigur că situaţia instaurată şi normalizarea relaţiilor după alegerile din 29 iulie 2009 va persista. Ne dorim ca procesul de integrare europeană a Republicii Moldova să păşească anume pe acest făgaş. La Bucureşti vom avea aceleaşi obiective, stabilite în programul de activitate a guvernului şi al Alianţei pentru Integrare Europeană.
Care ar fi proiectele concrete pe care intenţionaţi să le promovaţi?
I.R.: Este cunoscută foarte bine dependenţa energetică a Republicii Moldova de o singură sursă. Este un obiectiv fundamental strategic diversificarea acestor surse. În acest context, activitatea comisiei mixte moldo-române pe aspecte economice şi integrarea europeană are menirea de a identifica soluţiile şi de a crea oportunităţi economice. E vorba de conectarea eventuală a gazoductelor la cele din România.
Etapa vorbelor, declaraţiilor, s-a consumat. A venit perioda implementării, perioada faptelor concrete.
Premierul moldovean Vlad Filat spunea că e cazul să trecem de la podurile de flori la cele de piatră…
I.R.: Podurile de piatră ne-ar ajuta foarte mult în procesul de integrare europeană. Mai zicea domnul premier că pe podurile de piatră am putea pune şi flori, pentru a îmbina elementul poetic cu cel pragmatic.
Din informaţia de care dispun, este preconizată, la nivel de proiecte, construcţia unor poduri. Urmează a fi identificate sursele, inclusiv cu finanţare europeană. Avem foarte multe proiecte şi posibilităţi. Urmează să fim mai incisivi, mai activi pentru a valorifica posibilităţile.
Care va fi prima acţiune după ce veţi primi acreditarea de ambasador?
I.R.: Prima acţiune este să stabilim ordinea priorităţilor. Una din acestea va ţine de acţiuni organizatorice privind referendumul constituţional, care urmează să se desfăşoare în septembrie.
O problemă este perfectarea vizelor pentru cetăţenii moldoveni. Sper foarte mult că şi în continuare se va identifica soluţia cea mai bună de a elimina suspiciunile, dar şi unele frustrări. Evident, este vorba de cerinţele UE, care urmează a fi respectate, dar să încercăm să vedem dacă am valorificat pe deplin toate posibilităţile, care ar putea deveni mai flexibile.
Unul din elementele care au tensionat relaţiile dintre cele două state în ultimii ani a fost problema deschiderii consulatelor la Bălţi şi Cahul. Acum se pare că se revine la normalitate. Credeţi că aceasta va uşura relaţiile?
I.R.: Tocmai aceasta este şi menirea consulatelor: de a asista cetăţenii pentru ca să se poată mişca mult mai liber, de a-şi soluţiona problemele. Vorbim de două ţări, dar cu relaţii foarte strânse sufleteşti, istorice, lingvistice, de aceea sunt şi foarte multe aspecte pe care trebuie să le soluţionăm, iar consulatele vor fi acele structuri diplomatice care vor facilita rezolvarea multor chestiuni nesoluţionate pe parcursul a multor ani de zile. Decizia de interzicere a deschiderii consulatelor a fost una politică.
