În Italia şi în Grecia este necesară o „clarificare politică” a cerut din nou directorul general al FMI, Christine Lagarde, în timp ce bursele mondiale sunt destabilizate după anunţurile privind plecarea premierilor celor două ţări europene aflate în centrul crizei datoriei publice.
Grecia a anunţat ieri după-amiază că fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE), Lucas Papademos a fost însărcinat cu formarea noului guvern de coaliţie care va succeda celui al socialistului Georges Papandreou şi va încerca să salveze ţara de la faliment. Anunţul făcut de preşedinţia Republicii a intervenit după patru ore de negocieri între şefii a trei partide – dreapta, socialist şi extremă-drepta. Alegerea lui Papademos, 64 de ani, care a fost şi guvernator al Băncii centrale a Greciei, este rezultatul a patru zile de intense discuţii între partide, transmise în direct de canalele tv şi urmărite cu îngrijorare de UE şi FMI, creditorii ţării, care cer o soluţie politică foarte clară. Papademos s-a declarat convins că euro constituie pentru Grecia „o garanţie de stabilitate monetară” şi „un factor de prosperitate economică”.
Italia – unde premierul Silvio Berlusconi şi-a anunţat demisia apropiată care a dus la căderea burselor miercuri în Europa şi joi în Asia din cauza incertitudinii politice – a procedat ieri la o emisiune de obligaţiuni, văzută ca un test dar soldată cu o taxă record. Cancelarul german, Angela Merkel a cerut Italiei să clarifice rapid problema succesiunii premierului Berlusconi pentru că „timpul presează” şi trebuie „restaurată credibilitatea ţării”.
Preşedintele ţării, Georgio Napolitano, unanim respectat în Italia, s-a implicat personal şi a imprimat o accelerare a procesului politic, derogând toate regulile aflate în vigoare până acum. Datorită intervenţiei sale, Parlamentul italian, celebru pentru lentoarea sa, a decis să adopte în timp record măsurile de austeritate şi reformele structurale promise de Roma Uniunii Europene şi primul vot este aşteptat în Senat astăzi, iar unda verde definitivă a Camerei deputaţilor sâmbătă, cel târziu duminică. După acest ultim vot, Berlusconi va demisiona.
După Silvio, „super-Mario”?
Presa italiană era unanimă în ce priveşte numele viitorului premier – ex-comisarul european, Mario Monti, 68 de ani, economist respectat care ar urma să restabilească credibilitatea guvernului de la Roma. El ar urma să primească un mandat de formare a noului guvern în acest week-end dar şeful statului va trebui să se asigure că viitorul premier va dispune de o majoritate suficientă pentru a-şi putea îndeplini sarcinile. Ieri, Silvio Berlusconi a declarat că îl va susţine pe Monti dar Liga Nord a declarat că nu este favorabil unui guvern Monti.
Un semn pozitiv este numirea de către şeful statului a lui Mario Monti ca senator pe viaţă, funcţie prestigioasă conferită doar de cinci ori în ultimele două decenii. În cei zece ani cât a fost comisar la Bruxelles (comisar pentru Piaţa internă şi apoi al Concurenţei), Mario Monti şi-a creat o reputaţie de competenţă şi independenţă.
Previziuni sumbre
Sursele europene erau în cădere din nou joi, din cauza investitorilor panicaţi de evoluţiile politice din Grecia şi mai ales din Italia, unde creşterea ratelor obli-gaţiunilor riscă să plonjeze zona euro în haos. O eventuală cădere a economiei italiene, a treia în zona euro, ar ameninţa uniunea monetară şi riscă să ducă economia mondială în recesiune.
Comisarul european, Olli Rehn avertiza că „În Europa creşterea s-a oprit şi am putea cunoaşte o nouă fază de recesiune”. Marco Buti, director general pentru afaceri economice şi monetare la Comisia Europeană declara că „nu sunt excluse o recesiune profundă şi prelungită şi noi turbulenţe pe pieţele financiare”.
