Premierul grec şi-a anulat vizita la New York, iar finanţatorii şi-au anulat vizita la Atena.
Inspectorii de la Comisia Europeană (CE), Banca Centrală Europeană (BCE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) au amânat o vizită crucială la Atena, care ar trebuit să înceapă luni, iar premierul elen, George Papandreou, a renunţat la o vizită în SUA, la Naţiunile Unite şi FMI. Oficialii celor trei instituţii vor participa, în schimb, la o teleconferinţă cu ministrul elen de Finanţe, Evangelos Venizelos, relatează Reuters.
Papandreou şi-a anulat sâmbătă vizita în Statele Unite din cauza agravării crizei datoriilor, cu câteva zile înainte ca inspectorii creditorilor internaţionali să decidă dacă finanţează în continuare Grecia. Papandreou urma să se întâlnească duminică, la New York, cu secretarul general al ONU, Ban Ki-Moon, iar marţi cu directorul general al FMI, Christine Lagarde. Venizelos s-a grăbit să respingă temerile că anularea vizitei premierului indică iminenţa unei încetări de plăţi, afirmând că aceste discuţii sunt „ridicole”.
Partenerii din zona euro exercită presiuni mari asupra Greciei pentru a lua măsuri suplimentare, astfel încât să merite continuarea finanţării din programul de 100 miliarde de euro, convenit în mai 2010, pentru a evita falimentul. Grecia mai dispune de lichidităţi până la începutul lunii octombrie. Partenerii din zona euro cer garanţii pentru noul împrumut, iar înscrierea băncilor la programul de schimb de obligaţiuni este lentă.
Grecia trebuie să se decidă în privinţa viitorului său în zona euro şi să nu îşi facă iluzii în legătură cu obligaţiile care îi revin, este avertismentul dur dat duminică de ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble. „Apartenenţa la uniunea monetară este o oportunitate, dar şi o povară grea. Măsurile de corecţie sunt foarte dificile. Grecii trebuie să decidă dacă vor să suporte această povară”, a declarat Schaeuble publicaţiei Bild am Sonntag.
„Nu facem ca SUA”
Miniştrii de Finanţe din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene nu au reuşit, sâmbătă, să prezinte vreo idee nouă de combatere a crizei datoriilor din zona euro, mulţumindu-se să accepte unele propuneri, să respingă altele şi să constate progresele măsurilor convenite deja.
Şefii ministerelor de profil şi guvernatorii băncilor centrale ai ţărilor din zona euro s-au întâlnit vineri în Polonia, iar sâmbătă a avut loc reuniunea reprezentanţilor din UE, pentru a discuta despre încetinirea creşterii economice şi progresele realizate în consolidarea mijloacelor de protecţie faţă de criza datoriilor suverane, relatează Reuters.
Într-o vizită fără precedent la discuţiile neoficiale ale liderilor financiari ai UE, secretarul Trezoreriei SUA, Timothy Geithner, a făcut apel la unitate şi a cerut Germaniei să suplimenteze sprijinul pentru zona euro. Dar apelul la acţiune adresat de
Geithner ţărilor care îşi permit să facă acest lucru a fost respins, întrucât liderii europeni cred că încrederea pieţelor şi sustenabilitatea finanţelor publice sunt mai importante decât cheltuielile pentru dezvoltare.
Modelul argentinian
Unii politicieni din Europa susţin că ar trebui luat în discuţie un faliment ordonat al Greciei, dar istoria sugerează că ar fi o afacere foarte dezordonată, dacă liderii din zona euro nu vor face pregătiri şi nu vor proteja băncile, comentează Reuters.
Cei care favorizează încetarea de plăţi, crezând că alte opţiuni doar amână inevitabilul, citează deseori falimentul Argentinei din 2002 şi creşterea economică solidă care a urmat. „Dacă Europa ne ia drept exemplu, are probabil probleme mai mari decât am crezut”, a observat economistul Aldo Abram din Buenos Aires. El şi-a amintit că preşedintele care a declarat cel mai mare faliment suveran din istorie, Adolfo Rodriguez Saa, a rezistat în funcţie o săptămână şi a fost unul dintre cei patru preşedinţi ai Argentinei într-o lună. Dacă Grecia va urma calea disperată a Argentinei, de devalorizare şi default abrupt al datoriilor, „va fi condamnată la sărăcie, iar sistemul bancar va fi distrus”, a spus Abram.
Impactul în Germania
Agravarea crizei datoriilor din zona euro, până la o încetare de plăţi din partea Greciei, ar implica riscuri incalculabile pentru băncile germane, a avertizat Raimund Roeseler, şef pentru supravegherea sectorului bancar la autoritatea de reglementare financiară Bafin.
„Un default al guvernului elen nu poate fi considerat un eveniment izolat”, a arătat Roeseler. Băncile germane sunt mai solide şi mai bine capitalizate decât acum doi ani, dar potenţialul unei reacţii în lanţ în urma default-ului Greciei ar atrage sectorul în teritoriu necunoscut, consideră Roeseler. „Suntem îngrijoraţi în special în privinţa impactului care nu poate fi calculat cu precizie. Orice cifră ar fi doar o supoziţie”, a adăugat el.
Băncile germane au o expunere de sub 10 miliarde de euro la obligaţiunile suverane elene, din care Deutsche Bank, 1,2 miliarde euro şi Commerzbank, 2,2 miliarde de euro.
