Uniunea Europeană este decisă să „îngheţe“ planurile de construcţie a gazoductului South Stream, în valoare de 50 miliarde dolari, ce ar aduce gaz rusesc prin Marea Neagră, prima acţiune serioasă a UE de sancţionare a Kremlinului pentru anexarea Crimeii. În acelaşi timp, angajaţi într-o confruntare cu Rusia, mulţi lideri europeni privesc gazele de şist ca un mijloc de obţinere a independenţei energetice.
Premierul ucrainean, Arseni Iaţeniuk îl acuză pe Vladimir Putin că pregăteşte terenul pentru anexarea regiunii Donbas, unde se află industria grea a Ucrainei şi cei 40.000 de militarui ruşi masaţi în apropierea frontierelor ucrainene arată că Putin vrea să treacă dincolo de Crimeea. Situaţia aduce schimbări în politica energetică a UE. Bruxelles a fost discret în legătură cu proiectul South Stream, care ar antrena contracte enorme pentru oligarhii apropiaţi de Putin. Oficial, planurile ar fi încă „în viaţă” dar comentarii „scăpate” de preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso confirmă rapoarte potrivit cărora South Stream este mort din punct de vedere politic.
Detalii-cheie au reieşit dintr-un briefing al şefului Comisiei cu politicieni bulgari, avertizând ţara să nu stea la distanţă de noua linie dură a UE privind proiectul South Stream sau să încerce să boicoteze un răspuns unit al UE privind Ucraina. „Spunem Bulgariei să fie foarte prudentă”, a declarat Barroso, adăugând că „sunt persoane în Bulgaria care sunt agenţii Rusiei”, referire la figurile partidului socialist, la putere, care au încercat să încheie un acord bilateral cu Kremlinul, scrie The Telegraph.
Grupul german Siemens a semnat săptămâna trecută un contract cu Gazprom pentru furnizarea de sistene de control pentru South Stream, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat în Crimeea. A fost urmarea unei întâlniri private între şeful Siemens, Joe Kaeser şi Putin, ştirea provocând o furtună în Germania. Profesorul Alan Riley de la City University, a declarat că proiectul South Stream „nu are nici un sens, nu va furniza un nou gaz şi este destinat doar scopului de a afecta Ucraina, dar acum politica occidentală cheltuie sume enorme de bani pentru salvarea Ucrainei”.
Cancelarul german, Angela Merkel, şi-a pierdut răbdarea cu Putin după ce a fost păcălită de două ori în convorbirile telefonice cu liderul de la Kremlin care promitea că nu va prelua Crimeea şi îl asigura că nici un fel de trupe nu se află la frontiera cu Ucraina. Ea l-a avertizat pe Putin că vor fi consecinţe dureroase dacă Rusia „violează” Ucraina mai departe. Deşi nu a precizat detaliile, următoarea tranşă de sancţiuni este susceptibilă să vizeze întreprinderi şi bănci, cu scopul blocării accesului Rusiei la finanţa mondială. Ceea ce s-ar putea declanşa dacă Gazprom pune în funcţie ameninţarea de a tăia gazul Ucrainei, începând de marţi. Şeful gigantului rus, Alexei Miller a declarat că Gazprom nu va mai livra gaz până când Ucraina nu va plăti „imediat” o datorie de 2,2 miliarde dolari şi în acelaşi timp a crescut preţul gazului furnizat Kievului de la 268 dolari mia de metri cubi la 485 dolari, cel mai ridicat din Europa. Casa Albă a declarat că mişcarea este „un mijloc de coreciţie”, nu un preţ de piaţă.
Politică vs ecologie
Noua armă a europenilor în bătălia voinţelor cu preşedintele rus, Vladimir Putin, se află ascunsă profund în rocă, sub straturi centenare, sub câmpiile verzi britanice, arată The Independent. Printre roci se află mari cantităţi de petrol şi gaz natural, suficiente – alături de exploatarea altor sute de astfel de situri – pentru a susţine independenţa Europei faţă de gazul rusesc. Dar, în numeroase state europene continuă dezbaterile privind investirea sau nu în gazele de şist. Presiunile pentru un boom european în privinţa gazelor de şist – care se obţin prin fracturare hidraulică – sunt în curs de ani de zile dar au căpătat o nouă urgenţă în cursul ultimelor săptămâni, pe fondul temerilor crescânde a unui posibil război rece.
Cu o Europă ce se bazează pe Rusia pentru o treime din necesităţile de gaz natural, liderii continentului susţin necesitatea dezvoltării propriilor surse de energie, şi asta rapid. Premierul britanic, David Cameron declara recent că Marea Britanie are „datoria” fracturării, exprimând frustrarea că nu se poate ajunge la aşa ceva la fel de rapid ca în SUA. Independenţa energetică de Rusia trebuie să devină „problemă politică”. Pentru ecologişti, fracturarea este considerată un mod de descurajare a surselor de energie verde. Marea Britanie dispune, asemenea Dakotei de Nord, de mari cantităţi de gaze de şist, asemenea altor vaste regiuni din Europa Continentală.
