Preşedintele Francois Hollande a spus, miercuri, că vrea să elimine paradisurile fiscale „din Europa şi întreaga lume” şi a anunţat măsuri pentru întărirea transparenţei băncilor franceze şi a luptei împotrivă marii delicvenţe economice şi financiare, scrie AFP, citat de Hotnews.
Sau, după cum nota recent Deutsche Welle, „administraţia Franţei anunţă adoptarea unor legi anticorupţie care seamănă perfect cu cele existente în România”.
„Băncile franceze vor trebui să prezinte public în fiecare an lista tuturor filialelor din întreaga lume, ţară cu ţară”, a declarat Francois Hollande, în condiţiile în care clasa politică din Franţa este în stare de şoc după punerea sub acuzare a fostului ministru al Bugetului Jerome Cahuzac, care deţinea un cont în străinătate.
Preşedintele Hollande a detaliat cele „trei mari orientări” ale planului de moralizare a vieţii publice şi care va face obiectul unui proiect de lege prezentat în 24 aprilie în Consiliul de Miniştri.
1. Transparenţa vieţii publice:
Crearea unei ” autorităţi”, „totale”, cu controlul declaraţiilor de avere de interes ale „membrilor guvernului, parlamentarilor, responsabililor societăţii publice ale conducătorilor administraţii”.
Începând de luni, declaraţiile de avere vor fi făcute publice pentru toţi membrii guvernului.
Se interzice cumulul unui mandat de parlamentar cu anumite activităţi profesionale, pentru orice conflict de interese.
2. Întărirea luptei delicvenţei economice financiare:
Crearea unui parchet financiar, cu competenţa pentru afacerile de corupţie.
Crearea unui birou central de fraudei corupţiei. Întărirea sancţiunilor materie de fraudă fiscală. Pentru aleşi, interdicţia realegerii temporare sau definitive după o condamnare.
3. Mobilizarea împotriva paradisurilor fiscale
Băncile vor trebui să publice în fiecare an lista tuturor filialelor din lume, ţară cu ţară, natura activităţilor lor, astfel încât nu fie „posibilă disimularea tranzacţiilor financiare efectuate în paradisurile fiscale”. Francois Hollande vrea ca „această obligaţie să fie la nivelul Uniunii Europene”.
Franţa va stabili o listă a paradisurilor fiscale bazată pe „realitatea informaţiilor existente. Promovarea unui schimb automat de informatii cu ţările externe pentru a cunoaşte averile deţinute de francezi.
Promovarea unui schimb automat de informaţii cu ţăarile externe pentru a cunoaşte averile deţinute de francezi.
Deutsche Welle nota recent, într-un articol intitulat „Europa pe urmele României în combaterea corupţiei”, că „lovită puternic de afacerea Cahuzac, Administraţia Franţei anunţă adoptarea unor legi anticorupţie care seamănă perfect cu cele existente în România”.
Publicaţia germană aminteşte că, în 14 septembrie 2011, Parlamentul a dezbătut o rezoluţie iniţiată de Monica Macovei privitoare la „eforturile Uniunii Europene de combatere a corupţiei”.
Fostul ministru român al Justiţiei propunea prin această rezoluţie crearea unui mecanism de combatere a corupţiei la nivelul întregii Uniuni. „Am vrut şi avem pentru prima dată, spunea Monica Macovei în plenul adunării, un mecanism anticorupţie al Uniunii. (…) Avem nevoie de el pentru a ieşi din criza economică, financiară şi de încredere”. Rezoluţia care s-a bucurat de susţinerea tuturor grupurilor politice a întrunit 553 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 11 abţineri.
„În stadiul actual, o rezoluţie adoptată în Parlamentul european nu reuşeşte totuşi, chiar dacă are susţinerea Comisiei, să producă cu adevărat un mecanism eficient şi aplicabil, dar crizele locale au, în schimb, această forţă de iniţiere. Mai ales ţările occidentale, ca Franţa, nu vor da prea multă atenţie acestor iniţiative venite din periferia Uniunii, dacă nu vor fi ele însele cutremurate de scandaluri şi crize de încredere. Rezoluţia Macovei a reuşit însă să anticipeze un anumit curs al lucrurilor, căutând să ofere soluţii preventive”, scrie Deutsche Welle, care adaugă:
„Afacerea Cahuzac, care a pus la îndoială chiar temeiurile solidarităţii socialiste, a avut, într-adevăr, darul de a provoca o reacţie puternică. Astăzi în Franţa, dar mâine s-ar putea produce ceva asemănător în Spania sau în Italia. Măsurile anti-corupţie se vor extinde, iar circumspecţia legală va tinde să se generalizeze. Chiar dacă exigenţa publică este bine-venită, asistăm, în esenţă, la evoluţii politice profund negative, la o scădere a încrederii şi la o degradare a ambianţei sociale care vor duce la proliferarea normelor restrictive. Nu este deloc cea mai fericită evoluţie pentru societăţile europene, dar cel puţin românii nu se vor mai simţi atât de stingheri”.
