Agenţia de rating Moody,s a retras nota de excelenţă a Franţei de „triplu A”, decizie care intervine după critici recurente privind situaţia economică a Franţei şi temerile „unei bombe cu explozie întârziată în inima Europei”, formulate de presa anglosaxonă şi de mari investitori.
„Dedramatizare” este linia adoptată de Executivul de la Paris după ce, în noaptea de luni spre marţi, agenţia Moody’s a retras Franţei „triplul A”. Semn al voinţei de minimalizare a afacerii, palatele Matignon şi Elysée s-au abţinut de la comentarii. Ministrul Finanţelor, Pierre Moscovici, a fost cel care a declarat că „decizia priveşte situaţia lăsată de predecesorii noştri – pierderea competitivităţii, creştere slabă, deficit crescând” şi a amintit că „reformele angajate de guvern vizează redresarea economiei”. Datoria publică a Franţei este notată de-acum de Moody’s cu „Aa1″, dar sancţiunea este însoţită de o perspectivă negativă, ceea ce înseamnă ameninţarea unei noi degradări pe termen mediu.
Agenţia citează „perspective bugetare incerte din cauza degradării” economice şi capacitatea „diminuată” a Franţei de a rezista la eventuale noi şocuri în zona euro. A evocat „un risc” ce planează asupra creşterii economice şi deci a finanţelor publice, din cauza „multiplelor sfidări structurale”, printre care „o pierdere de competitivitate graduală, dar continuă” şi „rigidităţile pieţei muncii, bunurilor şi serviciilor”. Moody’s este a doua din cele trei mari agenţii internaţionale de rating care retrage Franţei preţiosul „triplu A”, după Standard&Poor’s, în urmă cu zece luni. A treia agenţie, Fitch, este singura care notează Franţa cu „AAA” chiar dacă avertizează că urmează o scădere în 2013. De la decizia S&P, doar patru ţări din zona euro mai beneficiază încă de cei trei A din partea celor trei mari agenţii – Germania, Finlanda, Luxemburg şi Olanda -, state din nordul Europei, ceea ce accentuează diviziunile politice în faţa crizei cu ţările din sud, ca Italia şi Spania, dar şi cu Franţa. Până acum, decizia S&P nu a avut impact pe pieţele financiare, atâta vreme cât două agenţii din trei au menţinut nota „AAA” şi Franţa a continuat să se împrumute cu dobânzi istoric de mici.
De câteva săptămâni, pieţele financiare sunt pline de zvonuri privind o posibilă decizie privind denotarea Franţei iar oameni politici şi publicaţii străine au făcut afirmaţii spectaculoase, printre care fostul cancelar german Gerhard Schröder sau săptămânalul britanic The Economist. Franţa stagnează cu o creştere a PIB de 0,2% în trimestrul trei şi, potrivit economiştilor, cu şanse minime ca obiectivele de creştere şi reducere a deficitelor să fie atinse anul viitor. Presa începe să arate cu degetul o situaţie franceză care poate degenera, în timp ce Germania a mandatat recent experţi pentru formularea de soluţii la problemele Franţei.
Timingul acestei degradări este dăunător pentru că a intervenit în ajunul unei reuniuni cruciale a Eurogrup privind viitorul Greciei, iar situaţia Franţei va accentua nervozitatea investitorilor deja agitaţi. Contextul european nu este nici el favorabil. Cifrele publicate săptămâna trecută arată starea unei zone euro în recesiune şi situaţia Greciei face să planeze suspiciuni privind soliditatea eurozonei. Degradarea Franţei lasă Germania singură în prima linie de „apărare” a euro, fiind evident că Parisul nu mai poate face faţă angajamentelor luate pentru menţinerea Greciei, Portugaliei şi Irlandei în zona monedei unice. Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schauble, estima ieri că „principalul nostru partener a primit un mic avertisment” şi a cerut evitarea dramatizării.
Franţa, o nouă Grecie?
The Economist scria zilele trecute că „îngrijorările privind economia europeană tind să se concentreze pe statele periferice, dar în inima zonei euro există o altă ameninţare, mult mai mare. Degradarea competitivităţii Franţei s-a accelerat şi dacă ţara nu se reformează poate antrena căderea euro”. Franţa poate deveni cel mai mare pericol pentru moneda unică europeană, o „bombă cu efect întârziat în inima Europei”, iar criza ar putea lovi de anul viitor. Alte ţări din zona euro au angajat reforme structurale ambiţioase „mai rapid” decât o face Franţa şi, dincolo de economia franceză, în joc se află chiar soarta euro.
Persistă dubii privind strategia actualului preşedinte francez şi germanii se întreabă dacă „există pilot în avion”. Potrivit Bild, Franţa este în cădere liberă şi se întreabă retoric dacă „va fi o nouă Grecie?”. Iar Die Welt evoca un preşedinte (François Hollande) „fără busolă”. Spre iritarea Parisului, unde criticile sunt percepute ca o aroganţă germană cu scopul impunerii unui anume model. Rămâne de văzut reacţia pieţelor financiare după degradarea Moody’s.
