Exclusiv RL: România ar putea obţine de la Bruxelles o creştere de 5% a fondurilor europene

Negocierile pornesc de la o reducere de peste 100 de miliarde de euro. România NU se va ridica de la masă

După frământările europene din ultima săptămână pe marginea cadrului financiar multianual (MMF) pentru perioada 2014-2020, ziua de ieri a venit cu o propunere-bombă agreată atât de preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, cât şi de preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso.

Potrivit unor surse europene, negocierile au început aseară de la o reducere cu peste 100 de miliarde de euro a bugetului, o soluţie mult mai drastică decât cea propusă anterior de Van Rompuy, de 75 de miliarde, calificată de Guvernul României drept „inacceptabilă”. Surse apropiate echipei româneşti de negociatori ne-au declarat că România nu se va ridica însă de la masa negocierilor, confirmând poziţia anunţată de Traian Băsescu, că nu intră la negocieri cu ameninţarea utilizării dreptului de veto.

Evoluţiile din ultimele 48 de ore au schimbat radical cadrul negocierilor privind bugetul Uniunii Europene pentru exerciţiul financiar 2014-2020. Marţi seară, la sfârşitul reuniunii Consiliului Afacerilor Generale, preşedinţia cipriotă a UE anunţase că Herman van Rompuy este pregătit să vină cu un set nou de propuneri, despre care îşi exprimase speranţa că vor fi acceptate de toate statele membre.

Cum, anterior, Van Rompuy propusese un buget 75 de miliarde de euro, mai mic decât cel avansat de Comisia Europeană încă din 2011, şi cum mai multe state membre, inclusiv Ro­mânia, declaraseră acest buget ­inacceptabil, toată lumea a ­presupus că noile propuneri Van Rompuy vor fi mai generoase.

Bomba a căzut ieri când, în cursul discuţiilor „om la om” pe care cuplul Van Rompuy-Barroso le-au avut cu fiecare lider în parte, cei doi au venit cu o ­propunere nouă care prevede, ­potrivit unor surse europene, o reducere cu peste 100 de miliarde euro, care corespunde ce­rinţelor statelor contributoare. Este de remarcat faptul că nici măcar José Manuel Barroso nu şi-a mai susţinut vechea propunere, considerată de Guvernul Ponta singura ­acceptabilă şi susţinută inclusiv în memorandumul transmis preşedin­telui Băsescu miercuri, în timp ce acesta din urmă se afla în drum spre Bruxelles.

Bani mai puţini pentru UE, nu neapărat pentru România

Chiar dacă suma totală de la care au pornit negocierile aseară era mai mică decât cea la care se aşteptau statele beneficiare, acest lucru nu este neapărat o veste proastă pentru România. Cu siguranţă ţara noastră va primi mai puţin decât cele 47 miliarde euro pe care le pretindea Guvernul, dar poate să obţină în continuare o înţele­gere avantajoasă. Potrivit propunerii iniţiale a lui Van Rompuy, România pierdea între 5 şi 8 miliarde, dar mult mai umilitor era faptul că era singularizată prin paragraful 45 al documentului, potrivit căruia creş­terea sumelor alocate pentru coeziune era legată de gradul de absorbţie. Astfel, statele cu o absorbţie mai mică de 60% din media europeană (de 33%) ar fi urmat să beneficieze de o creştere de numai 15%, în com­paraţie cu 30%, cât era prevăzută creşterea pentru ceilalţi. Or, numai România se afla în situaţia descrisă de acest paragraf, situaţie apreciată atât de Guvern, cât şi de preşedinte drept „inacceptabilă”. Potrivit unor surse apropiate negocierilor, chestiunea paragrafului 45 „a devenit marginală”, ceea ce ar însemna fie că a fost ajustată, fie că a devenit irelevantă în contextul tăierilor generale.

Aceleaşi surse au declarat însă că negociatorii români se aşteaptă la o creştere cu cinci procente a sumei alocate.Potrivit Mediafax, România ar putea beneficia în exerciţiul bugetar comunitar 2014-2020 de o creştere cu 50% a fondurilor alocate prin Politica Agricolă Comună.

Sursele contactate de „România liberă” au declarat că acest lucru nu înseamnă o modificare a echilibrului prin favorizarea fondurilor destinate agriculturii în dauna celor destinate coeziunii şi că delega­ţia României se va bate în continuare pentru eligibilitatea TVA şi pentru menţinerea plafonului de cofinanţare la 85%, faţă de 75% cât se prevede în actuala propunere de buget. La întrebarea „În ce condiţii s-ar ridica România de la masa negocierilor” ni s-a răspuns că „Româ­nia nu se va ridica de la masă, ci va negocia”, dar că există, cu toate acestea, „linii roşii” peste care România nu va trece, una dintre ele fiind articolul 45.