O ştire puţin remarcată în Europa, unde Premiul Nobel pentru Pace primit de Uniunea Europeană a umbrit orice alt eveniment, vine din Cehia, unde Partidul Comunist din Cehia şi Moravia (KSCM) a ieşit pe locul al doilea după social-democraţi (CSSD), cu 20,4% din voturi în alegerile regionale, şi a realizat cel mai bun scor în alegerile parţiale pentru Senat. Dacă guvernul de centru-dreapta condus de Petr Necas (foto) se va prăbuşi în această toamnă, există şanse mari ca din ianuarie 2013, Cehia să fie condusă de o coaliţie CSSD, KSCM. Va fi pentru prima oară după 1989, când comuniştii ar reveni la putere în Europa de Est.
În decembrie anul trecut, la moartea dictatorului nord-coreean Kim Jong Il, preşedintele Partidului Comunist din Cehia şi Moravia (KSCM), Vojtech Filip, a trimis o scrisoare de condoleanţe fiului acestuia, Kim Jong Un, în care îi lăuda tatăl drept „un lider profund respectat, care şi-a dedicat viaţa fericirii poporului coreean”. A doua zi a murit Vaclav Havel şi, când în Parlament s-a cerut păstrarea unui moment de reculegere, patru deputaţi comunişti au părăsit sala în semn de protest. În 1989, imediat după Revoluţia de Catifea, Vaclav Havel a fost acela care s-a opus scoaterii în afara legii a Partidului Comunist din Cehoslovacia. Astăzi, comuniştii cehi revin în forţă pe scena politică şi au şanse mari să revină la guvernare.
După numărarea a 99% din voturi numărate, opoziţia social-democrată (CSSD câştigase în nouă din cele 13 regiuni disputate (toate, cu excepţia Pragăi), în timp ce comuniştii (KSCM) au obţinut victoria în două, cel mai bun rezultat al lor de la prăbuşirea comunismului. Pentru social-democraţi, care au câştigat în toate cele 13 regiuni în scrutinul precedent din 2008, rezultatul a echivalat, de asemenea, cu o înfrângere, chiar dacă au ieşit e primul loc, cu 23,6%. În 2008, obţinuseră 35%.
Dezastrul a aparţinut însă Partidului Civic-Democrat (ODS) al premierul Petr Necas, care nu a obţinut decât 12,3% din voturi. Din cele 13 regiuni, civic-democraţii nu au reuşit să câştige decât una, Pilsen, şi ceea condusă de un lider disident, dat afară din guvern anul trecut. Petr Necas a declarat că slaba performanţă a coaliţiei sale conservatoare este rezultatul „reformelor impopulare, dar necesare”, respingând în acelaşi timp apelurile stângii la demisia sa, dar realitatea este ceva mai complicată decât o descrie prim-ministrul, iar zilele sale în fruntea guvernului, şi aşa numărate, s-au scurtat şi mai mult după aceste alegeri.
Guvernul Necas a adoptat în cei doi ani de când este la putere o serie de măsuri de austeritate care au adus deficitul bugetar la 3,5% din PIB şi au echilibrat economia. Dovadă stă faptul că Cehia a reuşit să obţină recent 750 de milioane euro de pe piaţa de capital, la o dobândă de numai 1,16%, una din cele mai mici din Europa. Mai mult, Necas a promis pentru sesiunea parlamentară care va începe pe 25 octombrie o serie nouă de măsuri de austeritate care vor include îngheţarea pensiilor (care nu vor mai putea fi ajustate cu inflaţia), creşterea TVA şi chiar a impozitului pe venit pentru a aduce deficitul sub 3% anul viitor. Acest program a fost primit cu ostilitate nu numai de stânga, dar şi de o bună parte a parlamentarilor din actul guvernamental, care au ameninţat că vor vota împotriva guvernului dacă Necas va cere votul de încredere pentru noul plan de măsuri.
Or, mai degrabă luptele interne fără sfârşit, dar mai ales scandalurile de corupţie care se ţin lanţ de patru ani în care sunt implicaţi miniştrii şi parlamentarii partidelor de guvernământ au dus la ascensiunea comuniştilor. Cele mai multe din aceste scandaluri de corupţie au în centru – cum altfel? – diverse sume oferite drept mită pentru trucarea licitaţiilor pentru achiziţii publice. La fel ca şi la noi, nu austeritatea şi criza au dus la căderea dreptei şi revenirea stângii, ci corupţia.
Dar, spre deosebire de România, comuniştii cehi nu s-au ascuns sub mască social-democrată, deşi mulţi dintre foştii comunişti s-au convertit la social-democraţie după ’89. Partidul comunist ceh este singurul partid comunist din fosta Europă Centrală şi de Est care nu s-a autodesfiinţat şi nu s-a transformat, ci a participat ca partid marxist la toate alegerile din 1990 până astăzi. Revenirea sa la putere, foarte probabilă dacă guvernul Necas va cădea în noiembrie, va avea în aceste condiţii o şi mai puternică încărcătură simbolică într-o parte a Europei unde o majoritate crescută a cetăţenilor – inclusiv în Cehia şi în România – declară în sondaje că „pe vremea comuniştilor era mai bine”. Pentru cei care cred (sau se iluzionează) că pericolul comunist a dispărut din Europa de Est, alegerile regionale din Cehia ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă asurzitor.
